Aceasta a pus bazele presei românești fiind prima gazetă românească cu periodicitate constantă și cu apariție îndelungată. Primul număr a apărut pe 8/20 aprilie 1829 și, cu unele întreruperi, ziarul și-a continuat apariția până la data de 12 decembrie 1859. Inițial, gazeta trebuia să poarte numele de „Curierul Bucureștilor”.
Primul număr cuprindea un articol editorial privind istoricul ziarelor în lume; înștiințări „din lăuntru”; înștiințări „din afară”; informații despre „mezaturi”, plecări și sosiri de demnitari la București; știri „despre lucrarea pământului, care merge înainte cu mare spor”.
9 aprilie 1867: SUA cumpără de la Rusia Alaska
Primul contact al europenilor cu Alaska a avut loc în 1741, când Vitus Bering a condus o expediție a marinei ruse la bordul navei „Sf. Petru”. După ce echipajul s-a întors în Rusia cu blănuri de vidră, blănuri care au fost considerate a fi cele mai bune blănuri din lume, mici asociații de blănari au pornit spre țărmurile Siberiei și spre insulele Aleutine. Prima așezare permanentă a europenilor a fost fondată în 1784, iar compania ruso-americană a pus în aplicare un program de colonizare în primii ani ai secolului al XIX-lea. New Archangel de pe Insula Kodiak a fost prima capitală, dar ea s-a mutat curând pentru un secol la Sitka. Rușii nu au colonizat complet Alaska, colonia nefiind foarte profitabilă. William H. Seward, secretarul de stat al SUA, a negociat achiziția acestei colonii de către țara lui de la Imperiul Rus în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari. Alaska a fost guvernată de armată mulți ani și a fost, neoficial, teritoriu al Statelor Unite după 1884.
Alaska a fost declarat stat la 3 ianuarie 1959.
10 aprilie 2010: Accidentul de la Smolensk
La 10 aprilie 2010, o aeronavă de tip „Tupolev Tu-154” din cadrul Regimentului 36 al Aviației Speciale poloneze s-a prăbușit în apropierea aeroportului de la Smolensk, regiunea Smolensk, Rusia, în accident decedând toți cei 88 de pasageri și cei opt membri ai echipajului. În aeronavă se aflau președintele Poloniei Lech Kaczyński, membri ai guvernului și ai ramurii legislative, comandanți ai Forțelor Armate, precum și alți demnitari polonezi. Aceștia urmau să participe la comemorarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyń.
11 aprilie 1858: S-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea
La 11 aprilie 1858, la Bucureşti, Valahia, s-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române şi primar de Bucureşti.
În perioada 1880-1882, Barbu Ștefănescu publică în „România liberă” foiletoanele intitulate „Zig-Zag”, semnând cu pseudonimul Argus. Prozator şi dramaturg, gazetar, avocat și orator, cu vocația perceperii evenimentelor politice și culturale în cele mai profunde sensuri ale acestora, lansat în politică, ajunge în 1899 primar al Bucureștilor. Rămâne în literatură, însă, întâi de toate prin „Hagi-Tudose” şi prin trilogia dramatică moldovenească.
12 aprilie 1457: Ştefan cel Mare vine la domnia Moldovei
La 12 aprilie 1457, în urma bătăliei de la Doljeşti, împotriva domnitorului Petru Aron, Ştefan al III-lea, supranumit şi Ştefan cel Mare, vine la domnia Moldovei. Ştefan cel Mare şi Sfânt, născut în anul 1433, la Borzeşti, este fiul cel mic al lui Bogdan al II-lea, fost domn al Moldovei în anii 1449-1551, şi al Oltei, nepotul lui Alexandru cel Bun.
Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii Moldovei, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar graţie tradiţiei populare şi cronicilor a fost transformat într-un erou legendar.
13 aprilie 1859: Este recunoscută dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Valahiei
La 13 aprilie 1859, în şedinţa Convenţiei de la Paris, Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Valahiei, Turcia şi Austria, însă tergiversau. Mai mult, Turcia punea la cale o intervenţie militară peste Dunăre, însă pe 26 august 1859, totuşi, Turcia şi Austria au recunoscut dubla alegere.
14 aprilie 1865: Abraham Lincoln este împușcat
Abraham Lincoln, născut la 12 februarie 1809, a fost cel de-al șaisprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii (1861-1865) și primul președinte republican. Lincoln s-a opus expansiunii sclaviei și a dorit abolirea acesteia. A avut un rol major în cristalizarea eforturilor Uniunii în cadrul Războiului Civil American prin selecționarea generalilor și aprobarea strategiilor lor, respectiv prin selecționarea oficialilor superiori civili ai nordului.
După victoria din alegeri, Lincoln se angajează energic pentru abolirea sclavagismului. La data de 9 aprilie 1865 capitulează la Appomattox Court House, în Virginia, restul trupelor generalului Robert E. Lee, în fața lui Grant, iar în aprilie capitulează generalul Joseph E. Johnston în North Carolina. Această victorie decisivă contra statelor din sud l-a determinat pe Lincoln la 14 aprilie 1865 (în vinerea mare) să viziteze Teatrul Ford din Washington, unde va avea loc un atentat asupra președintelui american. Lincoln a fost împușcat de actorul John Wilkes Booth, un simpatizant fanatic al statelor sudice. În ziua următoare, la data de 15 aprilie 1865, din cauza rănilor de la cap, președintele a murit.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
