1,3 miliarde de fumători în întreaga lume. În ce țări se fumează cel mai mult și unde țigările au fost interzise prin lege

Țările cu cele mai mari rate ale fumatului

Statul cu cea mai înaltă rată a fumatului este insula Kiribati din Oceanul Pacific, unde 52,4% din adulți sunt dependenți de țigări. Potrivit UNICEF, în această țară cu o populație de circa 117 mii de oameni, copiii sunt familiarizați cu tutunul de la o vârstă foarte fragedă, 76% dintre elevii care au avut în trecut o experiență de fumat indicând că au încercat pentru prima dată o țigară înainte de vârsta de 14 ani.

Cea mai fumătoare țară din UE este Grecia, unde rata fumatului ajunge la 35%. Printre țările cu cei mai mulți fumători se mai numără Bulgaria cu 27%, Franța cu 25%, precum și Austria cu 24%. În România, rata fumatului este de 20%.

Pe continentul european, țările ex-sovietice se numără printre statele care consumă cele mai multe țigări pe cap de locuitor, Rusia, de exemplu, înregistrează o rată de 31%. În medie, fiecare fumător rus consumă 2.690 de țigări în fiecare an.

Totuși, dacă e să ne raportăm nu la proporție, dar la numărul de adulți dependenți, atunci țara cu cei mai mulți fumători este China, care e cel mai mare producător și consumator de tutun din lume. Potrivit OMS, în China există peste 300 de milioane de fumători, aproape o treime din totalul mondial. Una din trei țigări fumate în lume se fumează în China. Aici, mor anual peste 1 milion de oameni din cauza bolilor provocate de fumat, adică circa 3.000 pe zi.

Lupta cu fumatul

Printre politicile promovate de OMS la nivel mondial în lupta cu fumatul se numără plasarea avertismentelor grafice pe pachetele de țigări, restricțiile pentru fumat în locurile publice, creșterea accizelor, precum și interzicerea promovării produselor de tutun.

Totuși, unele țări și-au schimbat strategia, venind cu alte viziuni. Grecia, care este profund afectată de epidemia fumatului, a institut, în 2019, un plan de acțiuni care este orientat spre reducerea riscurilor prin luarea în calcul a opțiunilor alternative, care sunt mai puțin dăunătoare decât țigările. Strategia prevede promovarea modului sănătos de viață, protecția nefumătorilor, promovarea produselor cu risc redus, cum ar fi țigările electronice și produsele de încălzire a tutunului, precum și consilierea fumătorilor pentru a-i ajuta să renunțe la acest obicei.

Astfel, guvernul elen își propune ca, până în 2040, mai puțin de 5% dintre cetățeni să fumeze.

Acum zece ani, Noua Zeelandă și-a stabilit drept obiectiv un 2025 fără fum. Ministerul Sănătății de la Wellington consideră că produsele de vaping ar putea contribui la atingerea acestui scop alături de reducerea ofertei și a cererii de tutun, precum și de furnizarea suportului constant pentru fumători.

Marea Britanie a decis și ea să încurajeze reducerea riscurilor. Aici, autoritățile din sănătate oferă planuri personalizate anti-fumat.

Regatul Unit, care în 2009 înregistra o rată a fumatului de 21%, a ajuns la o proporție de 14,1%, în 2019, iar statisticile arată o scădere constantă de la an la an.

Potrivit Ministerului Sănătății din Marea Britanie, țigările electronice sunt cel mai frecvent utilizat ajutor pentru renunțarea la fumat în rândul fumătorilor din Regatul Unit.

Țările în care se fumează cel mai puțin

Înghesuit între Nepal, Bangladesh și China, Bhutan a interzis prin lege fumatul în 2010, precum și cultivarea, recoltarea și vânzarea tutunului. O pedeapsă cu închisoarea de la trei la cinci ani a fost prevăzută pentru orice persoană care este găsită folosind sau vânzând tutun. După promulgarea acestei legi, în aproape un an, au avut loc 60 de arestări, în timp ce piața neagră a tutunului a cunoscut o creștere fulminantă. Prima arestare majoră a fost cea a unui călugăr, care a fost găsit vinovat de posesia a 480 de grame de tutun de mestecat. El a fost condamnat la trei ani de închisoare, potrivit presei internaționale. Acest lucru a dus la un cumul de controverse și la o indignare în rândul publicului. Astfel, în ianuarie 2011, au fost aduse anumite modificări la lege, fiind permisă posesia unei cantități limitate de țigări.

În pofida interdicției, datele OMS arată că, în 2018, 7,4% din populație fuma, iar 24,8% utiliza tutunul în alte forme decât țigările.

Singura țară din lume în care țigările sunt ilegale, a decis, în august 2020, să anuleze temporar interdicția pentru a preveni răspândirea COVID-19 din India vecină, țară în care, anterior, cetățenii mergeau pentru a-și cumpăra țigări.

În Europa, cea mai puțin fumătoare țară este Suedia, unde rata este de 10%. Aici, însă, este răspândit consumul snus-ului, adică a tutunului umed. Acesta este utilizat drept alternativă a țigărilor pentru a reduce riscurile legate de fumat. Snus-ul este interzis în restul țărilor UE.

Fumatul în Moldova

Potrivit Ministerului Sănătății, anual 5.200 de moldoveni mor din cauza bolilor provocate de fumat, iar un sfert din populația Republicii Moldova, 25,3%, fumează activ.

Specialiștii spun că fumatul reprezintă una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică în Republica Moldova, pentru că fiecare al doilea fumător moare de o boală provocată de acest viciu, fiind apt de muncă. Totodată, fumătorii mor, în medie, cu 15 ani mai devreme decât nefumătorii.

Conform unui studiu internațional privind fumatul în rândul adolescenților, 16,3% dintre minorii cu vârsta între 13 și 15 ani din ţara noastră sunt fumători activi.

Potrivit OMS, la nivel global, fumatul este responsabil de peste 8 milioane de decese anual. Mai mult de un milion de oameni mor din cauza expunerii la fumul de tutun. De asemenea, acest obicei nociv provoacă 25% din totalul deceselor cauzate de cancer la nivel mondial, provocând totodată boli cardiovasculare și pulmonare.

nordnews.md