Acelaşi studiu arată că cinci din zece femei rome mai mari de 16 ani nu au studii, două au terminat școala primară, două au terminat gimnaziul și una a făcut liceul, o școală profesională sau universitatea. Doar două din trei femei rome de peste 16 ani pot să citească și să scrie. Din categoria de vârstă 15-64 de ani fiecare a patra este activă economic. Opt din zece femei rome muncesc în sectorul informal. Nivelul redus de alfabetizare şi studii, lipsa abilităţilor/calificărilor profesionale, drept rezultate ale accesului limitat la educaţie, afectează puternic capacităţile femeilor şi fetelor rome în asumarea rolurilor sociale şi economice.
Profilul arată că femeile şi fetele rome continuă a fi unul dintre grupurile cele mai defavorizare din Republica Moldova. Vulnerabilitatea acestora spre excluziune sociale este determinată de o serie de factori discriminatori bazaţi pe gen, clasă, etnie, rasă, care influenţează nu doar rolul şi poziţia acestora în cadrul comunităţii, dar şi egalitatea accesului la educaţie, piaţa muncii, obţinerea veniturilor în afara sărăciei, asistenţa medicală, protecţia socială, calitatea locuirii, viaţa civică şi politică, justiţie.
Peste 66% dintre femeile rome se află sub pragul naţional al sărăciei absolute, comparativ cu 38,9% femei non-rome. Totodată, proporţia gospodăriilor rome care trăiesc în case ruinate sau cartiere sărace cu o infrastructură socială degradantă este de peste trei ori mai mare decât în cazul gospodăriilor non-rome. Femeile rome se află frecvent în afara sistemului public de asigurări sociale. Accesibilitatea sistemului de asistenţă socială pentru femeile rome este determinată de gradul de informare a acestora despre beneficiile existente.
Timpul.md
