Dar nu doar ritmul constant al apariţiilor trebuie apreciat, ci, mai ales, se cuvine a fi preţuită valoarea materialelor publicate aici, ce acoperă un câmp larg, de la filologie sau lingvistică şi literatură/ştiinţa literaturii (preponderent), până la istorie, artă plastică, teatru şi cinematografie. Nu de puţine ori mi s-a întâmplat să aud vorbindu-se despre această publicaţie în termeni foarte laudativi. În ochii oamenilor de bună credinţă ea a devenit, de mult timp, pur şi simplu, „o revistă culturală de prestigiu”. Printre autorii revistei figurează nume sonore ca Eugen Coşeriu, Rajmund Piotrowski, Solomon Marcus, Marius Sala, Valeriu Rusu, Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Grigore Vieru, Vladimir Beşleagă, Dumitru Irimia, Dan Mănucă, Gheorghe Chivu, Ana Bantoş, Arcadie Suceveanu, Adrian Dinu Rachieru, Alexandru Lungu, Irina Condrea ş.a.
Nici numerele cumulate 229-230 (1-2/2015) nu fac excepţie de la programul şi obiectivele enunţate în prezentarea generală. Pe spaţiul a nu mai puţin de 384 de pagini (la care se adaugă şi cele 16 pagini color din secţiunea Dialogul artelor) întâlnim, şi de această dată, materiale deosebit de interesante şi de valoroase. Înainte de toate, trebuie să remarcăm că avem de-a face cu o ediţie specială dedicată savantului Solomon Marcus (p. 19-156) şi memoriei poetului Grigore Vieru (p. 157-206).
Rubricile Eminesciana, Critică, Eseu, Itinerar lexical, Limba română azi, Vocabular, Poesis, Scrisul întemniţat, Dialogul artelor (aceasta din urmă incluzând creaţiile picturale ale lui Anatol Danilişin), Gramatică, Cărţi şi atitudini, Ex civitas, Lecţiile istoriei, Biblioteca şi tranziţia, Jurnal conţin şi ele numeroase materiale deopotrivă de instructive şi de frumoase, care reconfirmă adevărul că revista „Limba Română” găzduieşte numai texte care respectă criteriul valoric.
Nimeni (în afara celor de rea-credinţă, desigur) nu se mai îndoieşte în prezent de importanţa culturală pe care o are, pentru întregul spaţiu de limbă română, o atare revistă. Şi, totuşi, la final, se cuvine să punem degetul pe rană: astăzi revista „Limba Română” abia mai supravieţuieşte din cauza dificultăţilor financiare prin care trece! Echipa redacţională a ajuns, de la o vreme (la fel ca şi în 2013), să facă muncă total neremunerată, adică de voluntariat. Cum este cu putinţă aşa ceva?! Şi până când?! Fizica ne învaţă că nimic nu se mişcă fără anumite resurse… Nici cultura nu face excepţie de la această lege. Vai de poporul care nu ştie să-şi preţuiască şi să-şi întreţină valorile!
Cristinel MUNTEANU,
doctor în filologie,
Universitatea „C. Brâncoveanu”, Piteşti
