Istoria Bucovinei din perioada 1359-1774 este parte integrantă din istoria principatului moldav, de la întemeierea ţării şi până la anexarea provinciei de către Imperiul Habsburgic.
Războiul ruso-turc din 1768-1774, în cursul căruia Imperiul Rus a ocupat şi Ţările Române, înlăturându-i pe domnitorii fanarioţi, a impus Imperiul Otoman să ceară pace. În urma păcii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774), Rusia a câştigat dreptul de a interveni pentru protejarea Ţărilor Române. Folosindu-se de moment, Imperiul Austriac, prin presiuni asupra turcilor şi ca preţ al intervenţiei sale diplomatice, a obţinut de la Poartă anexarea părţii de nord a Moldovei, Bucovina. Domn al Moldovei era atunci Grigore al III-lea Ghica. Timp de 12 ani (între 1774-1786), Bucovina s-a aflat sub administraţie militară austriacă.
8 mai 1653: Vasile Lupu își reîntoarce tronul Moldovei
Venit de la Camenița cu întăriri militare, Vasile Lupu iese învingător asupra lui Gheorghe Ștefan la Popricani și își reîntoarce tronul Moldovei.
Prima sa domnie în perioada 1634-1653, până la venirea lui Gheorghe Ștefan, a fost relativ lungă și a asigurat un nou avânt culturii bisericeşti. Dar Gheorghe Rakoczy al II-lea, gândindu-se la tronul Poloniei, avea nevoie de un om devotat pe tronul Moldovei şi îl găsi în boierul Gheorghe Ştefan. Acesta intră în Moldova în 1653 cu ajutorul lui Ioan Kemeny din partea lui Rakoczy şi Diicul Spătarul din partea lui Matei Basarab. Vasile fuge peste Nistru la Cameniţa, dar se întoarce în scurt timp cu cazacii ginerelui său Timuş şi iese învingător la Popricani, dar nu se mulţumeşte numai cu recâştigarea tronului, ci îl urmăreşte pe Gheorghe Ştefan şi în Muntenia cu gândul de a se răzbuna pe Matei Basarab. Este însă învins la Finta la 17 mai 1653 şi pierde definitiv tronul. Fuge la cazaci, de acolo la tătari şi apoi la Constantinopol, unde a fost închis în Cele Şapte Turnuri. După eliberare, încearcă zadarnic să-şi recâştige tronul, dar în 1661 moare la Constantinopol.
9 mai 1877: Ziua Independenței în România
La 9 mai 1877 are loc Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților care proclamă independența de stat a României. Ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu citește în Adunarea Deputaților Declarația de Independență a României și declară în fața Adunării că „suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare… suntem o națiune liberă și independentă”.
10 mai 1499: Este publicată prima hartă geografică a lui Amerigo Vespucci
Amerigo Vespucci s-a născut la 9 martie 1454, la Florența, Italia. El a fost unul dintre cei mai mari navigatori ai tuturor timpurilor. A fost al treilea copil al lui Nastagio Vespucci, notar, și al Lisei de Giovanni. Familia Vespucci era una dintre cele mai culte și mai respectate familii de aristocrați din Florența.
Vespucci a fost cel dintâi european ajuns în Brazilia. A fost primul care a călcat pe coastele Uruguayului și ale Argentinei. A descoperit unele dintre cele mai importante fluvii ale lumii: Amazon, Pavia, Rio de la Plata. Pe lângă acestea, a explorat aproximativ 6000 de mile de coastă, mai mult decât oricine altcineva. De asemenea, a fost primul care a observat existența curentului ecuatorial. Cea mai importantă piesă a sa a fost însă redescoperirea Americii. În cinstea sa, ca unul dintre cei mai mari navigatori ai Noii Lumi, continentul descoperit îi poartă numele, începând din anul 1507.
11 mai 1904: Se naște Salvador Dalí, pictor, grafician și eseist spaniol
Salvador Dalí, numele la naștere, Salvador Domingo Felipe Jacinto Dalí Domenech, s-a născut la 11 mai 1904, în Figueras, Spania. Dali a fost un pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist în artă. Grație aparițiilor excentrice și megalomaniei sale, Salvador Dalí a devenit o vedetă mondială, care a reușit să folosească forța mass-mediei pentru a-și spori averea și gloria.
În picturile sale prevalează efecte iluzioniste și o complexitate tematică care amintesc emfaza și exuberanța barocului iberic. Dalí recurge la spații largi în care include o mare cantitate de elemente – oameni, animale obiecte – într-o combinație irațională a raporturilor și deformare a realității.
12 mai 1967: Se stinge din viață Liviu Deleanu
La Chișinău, RSS Moldovenească, se stinge din viață poetul român Liviu Deleanu (Lipa Cligman). Deleanu este cunoscut ca un poet prin excelenţă liric, stilist, remarcabil şi mânuitor iscusit al cuvântului.
Talentul liric al scriitorului s-a manifestat în chip strălucit în poeziile de dragoste, întemeiate pe sentimente sincere, exprimate cu o iscusință aleasă. Măiestria literară a lui Deleanu constă nu numai în abordarea ingenioasă, amplă şi profundă a unor subiecte, teme, probleme de mare interes şi importanţă, ci şi în evocarea subtilă a unor sentimente gingaşe, în recrearea unei atmosfere favorabile dezvăluirii acestor sentimente. Un domeniu specific de manifestare a dexterității lui Liviu Deleanu îl constituie sonetul.
