Este prea bine cunoscut: votul si rezultatul asupra Declaratiei de Unire a Basarabiei cu Romania din 27 martie 1918 a fost stabilit in memorabila zi de martie acum 91 de ani – 86 de deputati au votat PENTRU, 3 au fost impotriva si 36 de deputati s-au abtinut.
Cercetarile recente si analiza atenta a unor documente cunoscute arata ca la numarul semnatarilor Actului Unirii trebuie adaugati inca trei deputati (s.n.). Iata rezultatul investigatiilor.
Istoriografia cunoaste mult mediatizatul – indeosebi de catre istoriografia sovietica – asa-numit „Memorandum” din 20 noiembrie 1918, prin care un grup de deputati din Sfatul ?arii – la inceput in numar de 13, la care, ulterior, au aderat alti 27 – si-au facut publice unele obiectii fata de situatia politica de atunci din Basarabia. Potrivit unei pareri, impartasita de mai multi istorici, autorul „Memorandumului” este considerat cunoscutul om politic, jurist si publicist Nicolae N. Alexandri. Pe documentul respectiv, care se pastreaza in Arhiva Nationala, este si o semnatura, probabil a acestuia.
Reproducem, dupa originalul din Arhiva Nationala, numele celor 13 semnatari initiali ai documentului respectiv: 1) N. Alexandri, 2) I. G. Pascaluta, 3) Vl. ?iganco, 4) Gavril Ion Buciuscan, 5) V. Cijevschi, 6) St. Balamez, 7) Donico-Iordachescu, 8) F. Moldovan, 9) M. Rusev, 10) V. Ghenzul, 11) N. Budnicenco, 12) Ion Garbuz, 13) F. Nichitiuc.
Autorul textului, la momentul redactarii „Memorandumului”, nu putea sa cunoasca numarul semnatarilor (observati in imagina reprodusa ca sunt dactilografiate doar patru nume, celelalte sunt scrise cu stiloul), asa incat, pentru a da o mai mare importanta documentului, a evidentiat, prin subliniere – asa cum am reprodus – numele a sapte deputati, iar printr-o N.B. a adaugat (reprodusa si aceasta) ca: sunt subliniate numele acelor sapte persoane care au semnat Actul Unirii din 27 martie 1918 (s.n.).
Intr-adevar, Nicolae N. Alexandri, Ion Pascaluta, Vasile Cijevschi si Vasile Ghenzul se numara printre cei 86 de votanti ai actului Unirii (vezi TIMPUL, nr. 838 din 27 martie 2008). Insa, observam ca printre cei evidentiati sunt si nume noi, care nu se gasesc printre votantii Unirii: deputatii Gavril Buciuscan, Serghei Donico-Iordachescu si Ion Harbuz (Garbuz). Precizam ca acesti deputati, fiind prezenti la sedinta din 27 marte 1918, sedinta in care s-a votat Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romania, s-au abtinut de la vot, ei numarandu-se printre cei 36 de indecisi.
Asadar, concluzia care se impune este urmatoarea: intre 27 martie si 20 noiembrie 1918, la Actul Unirii au aderat alte trei persoane: deputatii Gavril Buciuscan, Serghei Donico-Iordachescu si Ion Harbuz. Ei au semnat Actul Unirii ulterior, pana la data aderarii la „Memorandum”. Doar astfel poate fi interpretata sublinierea numelor lor in „Memorandum” si N.B. facuta de autorul textului. Nu avem nici un motiv sa nu-i dam crezare lui Nicolae N. Alexandri, el fiind, pe de o parte, in cunostinta de cauza asupra celor care au votat Unirea, numele carora fiind prea bine cunoscute, iar pe de alta parte, nu a avut nici un interes sa adauge nume care nu ar fi semnat Actul Unirii.
Se considera ca aceste trei semnaturi nu au valoarea juridica precum a celor 86 de votanti, ele reprezentand doar o satisfactie morala pentru semnatari, confirmand totodata tendinta generala din societetea basarabeana de unitate romaneasca.
Iata cateva date biografice ale acestor aderenti la Actul Unirii din 27 martie 1918.
Gavril Buciuscan (n. 23.III.1889, com. Isacova, jud. Orhei – † 23.X.1937, Tiraspol). A fost ales deputat in Sfatul ?arii de Congresul al III-lea al taranilor din Basarabia, care si-a desfasurat lucrarile la Chisinau intre 18 si 22 ianuarie 1918. Mandat validat de la 22.01.1918 pana la 27.XI.1918.
Gavril Buciuscan reprezinta un caz aparte intre cei trei aderenti: s-a manifestat prin actiuni antiromanesti atat pana la Unire, dar si, mai ales, dupa ce pleaca din Basarabia. Ajuns la Tiraspol, devine unul dintre liderii, initiatorii formarii si conducatorii RASS Moldovenesti, desfasurand o activitate intensa in noua republica in functii din cele mai inalte: comisar al poporului pentru invatamant, comisar pentru justitie s.a.
Cu toate acestea, represiunile politice din anul 1937 nu trec pe langa el. Este arestat la 4 august 1937, judecat la 18 octombrie si impuscat la 23 octombrie 1937, invinuit fiind de activitate de spionaj pentru Romania. Este reabilitat la 27 septembrie 1957. Dosarul penal al lui G. Buciuscan se pastreaza la Arhiva Serviciului de Informatie si Securitate al R. Moldova.
Serghei Donico-Iordachescu (n. 1889, Chisinau – † 02.VII.1932, Chisinau). Mandat validat de la 22.1.1918 pana la 27.XI.1918. In Sfatul ?arii a aderat la Fractiunea ?araneasca. Membru in comisia a II-a de Redactare si vicepresedinte al Comisiei Constitutionale.
In guvernul condus de Petre Cazacu (9 aprilie – 1 decembrie 1918) a detinut functia de vicedirector al Directoratului de Interne din Basarabia. Credem ca aderenta lui la Actul Unirii a fost un gest sincer.
Ion Harbuz (n. 15.VI.1885, com. Buteni, jud. Chisinau – † 1942, Straseni). Mandat validat de la 22.1.1918 pana la 27.XI.1918. Este ales deputat in Sfatul ?arii de Congresul al III-lea al taranilor din Basarabia. Membru al Comisiei a II-a Agrara a Sfatului ?arii.
Anterior alegerii in Sfatul ?arii, a fost grefier la judecatoria Sipoteni-Straseni, secretar de voloste si grefier la judecatoria administatiei volostei Vorniceni, judetul Chisinau. Voteaza pentru renuntarea la conditiile unirii la 27 noiembrie 1918, fiind prezent si pe poza din fata cladirii Sfatului ?arii.
Dupa Unire, este secretar la volostea Novaci¸ notar in com. Buteni, Straseni si Panasesti, judetul Lapusna. Un timp a exercitat functia de prim-pretor al plasei Vorniceni, judetul Lapusna. Dupa ocuparea Basarabiei, la 28 iunie 1940, de catre Uniunea Sovietica, ramane in Basarabia. Decedeaza in anul 1942. Este inmormantat la Straseni.
Atunci, in acele imprejurari si in acest spatiu geografic, traditional se considera (si se mai considera) votul valabil doar al acelor persoane care au fost de fata la producerea evenimentului propriu-zis si si-au exprimat deschis optiunea, pro sau contra.
Precizam ca procedura de a se pronunta asupra unei probleme (votul) cunoaste si alte modalitati: votul poate fi delegat; scrutinul tine cateva zile, poate incepe anterior si continua, intr-o anumita regiune, ulterior precedentei, asa incat credem ca semnarurile acestor trei deputati trebuie socotite laolalta cu cele exprimate in ziua de 27 martie 1918, asa incat putem sa afirmam: Declaratia din 27 martie 1918 privind Unirea Basarabiei cu Romania a intrunit 89 de voturi PENTRU, 3 impotriva si 33 abtineri.
Mihai TASCa, dr. in drept,
pentru TIMPUL
