A fost semnat contractul pentru studiul de fezabilitate privind interconectarea sistemelor electroenergetice ale R. Moldova și României

A fost semnat contractul pentru studiul de fezabilitate privind interconectarea sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova și României

Potrivit viceministrului Economiei, Valeriu Triboi, în cadrul studiului va fi analizata posibilitatea interconectării prin intermediul a trei proiecte cu stații "Back-to-Back": pe existenta linie de înaltă tensiune Isaccea – Vulcănești, precum și pe două linii noi de înaltă tensiune România – Ungheni – Strășeni și Bălți – Suceava.

Valeriu Triboi a specificat că în responsabilitatea ISPE revine și elaborarea termenilor de referință pentru realizarea proiectului tehnic şi asistarea ÎS ”Moldelectrica” în derularea activităților preinvestiționale. ”Pentru implementarea acestui contract, cu o durată de 12 luni, partenerii europeni ne vor oferi un grant în valoare de peste 1,1 milioane de euro. Potrivit prevederilor contractului, prima etapă a studiului de fezabilitate urmează a fi finalizată până la 30 iunie 2016”, a spus viceministrul Economiei.

Ghennadi Dimov, directorul general al ÎS ”Moldelectrica”, a specificat că în cadrul proiectului este prevăzut realizarea unui studiu de sistem având ca obiective estimarea modului de funcționare a sistemului electroenergetic din Republica Moldova în condițiile importului de energic electrică din România, impactul puterii importate prin cele trei puncte de export din România, condițiile de sistem în punctele de amplasare a unor stații "Back to back”, precum și alegerea tipurilor constructive de instalații ’’Back to back”, a spus directorul general ”Moldelectrica”.

”În conformitate cu studiile de fezabilitate detaliate, care vor fi prezentate de ISPE, vor fi pregătite planurile de procurare de echipamente şi materiale conforme cu politica şi regulile de procurare BERD/ BEI, precum şi Planuri de Implementare a proiectelor”, a specificat Dimov.

Deși are hidrocentrale și CET-uri, R. Moldova importă peste 70% din energia electrică. Curentul din becurile și prizele noastre vine în mare parte de peste Nistru.

În acest sens, diversificarea resurselor energetice este crucială. Subiectul conectării la sistemul energetic român este prezent în agenda discuțiilor dintre Chișinău și București. Deocamdată avem un memorandum semnat și un studiu de fezabilitate. Până va trece energia electrică românească Prutul e nevoie însă de investiții de sute de milioane de euro.

La începutul lui octombrie cetățenii moldoveni au aflat că sunt jăcmăniți din nou. Expertul în economie, Sergiu Tofilat a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că plătim lunar cu peste 50 la sută mai mult pentru energia electrică, deoarece Republica Moldova nu procură direct curentul de la Centrala de la Cuciurgan, ci prin intermediul unei firme din regiunea transnistreană.

„Este vorba despre firma „EnergoKapital”, o companie off-shore intermediară între MoldGRES şi Republica Moldova, creată la Tiraspol la finele anului trecut. Centrala de la Cuciurgan percepe pentru un kilowatt 1,8 cenţi, iar Republica Moldova o cumpără cu 6,8 cenţi de la firma din Transnistria”, a precizat expertul, în cadrul emisiunii „Interpol” de la postul de televiziune TV 7. Potrivit lui Tofilat, prin această schemă consumatorii moldoveni sunt furaţi lunar de 12,5 milioane de dolari. „Republica Moldova importă anual în jur de trei miliarde de kilowaţi, ceea ce înseamnă că firma intermediară câştigă anual în jur de 150 milioane de dolari”, a argumentat economistul.

Când e vorba de energie electrică, la fel ca și în cazul gazului, Republica Moldova este practic cu mâinile legate, fiind în mare parte dependentă de importuri. Capacitatea de generare a energiei electrice include:

1) MGRES (2520 MW, gaze naturale, păcură, construită în 1964-1982);
2) Chişinău CET-2 (240 MW capacitate electrică, 1200 Gcal/h capacitate termică, construită în 1976-1980);
3) Chişinău CET-1 (66 MW capacitate electrică, 254 Gcal/h capacitate termică, construită în 1951-1961);
4) CET Nord, Bălţi (20,4 MW capacitate electrică, 200 Gcal/h capacitate termică, construită în 1956-1970);
5) CHE Dubăsari (48 MW, construită în 1954-1966);
6) CHE Costeşti (16 MW, construită în 1978, care, pentru prima dată de la inaugurare, în septembrie 2015 și-a stopat temporar activitatea din cauza secetei);
7) alte centrale electrice, inclusiv 9 CET-uri ale fabricilor de zahăr (97,5 MW, gaz, păcură, construite în 1956-1981).

VEZI detalii aici

sursa: timpul.md