Bolojan și Recean s-au limitat la platitudini: Niciun proiect de anvergură pentru cele două state românești
Ilie Bolojan și Dorin Recean s-au limitat la platitudini deși în jurul nostru se discută îmărțirea de teritorii, sancțiuni și acțiuni militare. Discuțiile despre integrarea în UE și continuarea proiectelor aflate în desfășurare nu schimbă nimic de pe agenda comună. Bucureștiul nu are nici o putere la Bruxelles, în special Ilie Bolojan care nici măcar nu cunoaște limba engleză. Totul depinde de interesele celor mari, iar Moldova trebuie să își caute singură drumul spre aderare, chiar și prin desprinderea de îndărătnica Ucraină aflată în război.
„Vă asigur că vom construi în continuare noi punți care să ne apropie și mai mult, așa cum se cuvine, între țări surori, care împărtășesc o limbă, o istorie și valori comune”, a spus premierul român.
Demnitarul român a dat asigurări că experiența acumulată de București în procesul de aderare la UE va fi pusă la dispoziția Chișinăului.
Vizita a adus în prim-plan și proiectele majore care vizează conectivitatea celor două state, reducerea timpilor de așteptare la frontieră și consolidarea securității energetice.
„Trăim o etapă importantă pentru progresul Republicii Moldova pe drumul european. România va rămâne un susținător ferm al parcursului Moldovei, prin expertiza noastră și prin colaborarea bilaterală și transfrontalieră europeană”, a declarat premierul României. Ilie Bolojan a subliniat că integrarea în Uniunea Europeană aduce beneficii economice și sociale concrete, amintind experiența României, care a atras zeci de miliarde de euro din fonduri europene după aderarea din 2007.
„Fiecare euro investit s-a văzut în economia României, în dezvoltare locală, în infrastructură și în locuri de muncă, iar rezultatele s-au simțit în viața de zi de zi a românilor. Această schimbare poate avea loc și aici, în raioanele și localitățile din Moldova”, a adăugat premierul român.
Totodată, acesta a evidențiat rezistența Moldovei în fața pericolelor externe: „Moldova este exemplu de curaj, deoarece a rezistat presiunilor șantajului energetic și propagandei însoțite de agresiunea hibridă”.
La rândul său, Dorin Recean a evidențiat că relația între cele două state are un fundament solid, construit pe legături istorice și culturale. „Relația dintre Republica Moldova și România s-a construit ani la rând, pe legăturile între oameni de pe ambele maluri ale Prutului pentru că este înrădăcinată în conștiința noastră”, a spus prim-ministrul moldovean.
Dorin Recean a subliniat că în ultimii ani Republica Moldova și România s-au susținut reciproc atât în fața dificultăților și a interferențelor unor forțe străine în alegeri, cât și în momentele de bucurie, atunci când cele două țări au obținut succese pe plan internațional, inclusiv în sport. Potrivit prim-ministrului de la Chișinău, parteneriatul interguvernamental, mediul de afaceri și instituțiile culturale și academice se reflectă în rezultate concrete pentru cetățeni de pe ambele maluri ale Prutului.
„Cu Ilie Bolojan prim-ministru, cu Nicușor Dan președinte, relațiile dintre Chișinău și București, s-au ridicat cred că la cel mai frățesc nivel”, a declarat premierul moldovean.
Dorin Recean a menționat că sprijinul României a fost esențial pentru independența energetică a Republicii Moldova, întrucât peste jumătate din energia electrică este importată din România la prețuri avantajoase. „România este alături de noi în construirea drumului european al Republicii Moldova la fiecare pas”, a declarat premierul, subliniind că planurile comune pentru perioada următoare sunt ambițioase și vizează proiecte importante.
Pe agenda discuțiilor au fost incluse proiecte de infrastructură rutieră și energetică. Printre acestea, finalizarea liniei electrice Vulcănești–Chișinău și demararea construcției altor două interconexiuni, Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș. De asemenea, pe lângă podul rutier de la Ungheni, aflat deja în construcție, au fost anunțate planuri pentru ridicarea a încă patru poduri peste Prut, menite să fluidizeze traficul de persoane și mărfuri.
Un alt obiectiv discutat vizează digitalizarea procedurilor de frontieră, prin introducerea unui sistem electronic de programare care să reducă timpii de așteptare pentru transportatori. În același timp, autoritățile intenționează să consolideze cooperarea în domeniul securității, inclusiv prin extinderea utilizării resurselor canine pentru a preveni introducerea de substanțe ilegale.
