A venit la piață cu 6 lei, a plecat cu doi cartofi, o ceapă și 3 lei rest

Dacă vânzătorii se plâng că nu-și pot vinde marfa și au pierderi, atunci cumpărătorii spun că marfa este prea scumpă, iar până la Crăciun prețurile vor mai crește simțitor. Cineva vine la piață pentru doi cartofi, alții vin doar cu văzutul. De ce conținutul minim coșului alimentar seamănă cu o cură pentru slăbit, aflați în reportaj.

Documentele oficiale arată că administrația Pieței Centrale nu poate stabili prețul la produsele care sunt vândute pe teritoriul întreprinderii. Prin urmare, fiecare producător este în drept să-și vândă marfa la ce preț dorește.

Nici n-am reușit să intru pe teritoriul Pieței Centrale că nu mai aveam pe unde să merg, piața era supraaglomerată. De la intrare, femeile propun haine groase pentru iarnă, ziare sau otravă pentru șobolani. Noi însă am mers până la locul unde se vând produse agroalimentare pentru a vedea care sunt prețurile.

Produsele autohtone sunt mai scumpe

Salate picante nu întâlnești în fiecare piață. Chiar dacă aici oferta este destul de mare, prețurile sunt ridicate. Pentru un kg de conopidă, vânătă sau țelină trebuie să scoți din buzunar 80 de lei, iar pentru un kg de bostănel – până la 90 de lei. Aceasta în contextul când acum câteva săptămâni aceleași produse costau cu 10-15 lei mai puțin.

„Am zile când nu pot vinde nici un kg de salată. În apropiere de sărbători, de obicei, sunt mai mulți clienți și prețurile se măresc. Dar dacă este prea multă producție, costurile pot să scadă și atunci ieșim în pierdere”, povestește Maria, o femeie care vinde salate picante la piață.
Destul de solicitate la piață sunt murăturile. Pentru un kg de castraveți murați sau roșii trebuie să plătim 18 lei. Pentru un kg de ardei sau vânătă cumpărătorii achită câte 30 de lei. În aceeași perioadă a anului trecut, prețul la murături era cu 2-3 lei mai mic la fiecare produs.

Chiar dacă afară este foarte frig, la piață se vinde verdeață. Astfel, o legătură de mărar, pătrunjel sau ceapă costă 3 lei. La începutul toamnei o legătură de verdeață costa 2 lei. După cum spun vânzătorii, ei nu vor mări prețul, însă vor micșora legăturile, adică se va plăti aceeași sumă pentru mai puțină producție.

Dacă anul trecut, în această perioadă, cartofii din piață costau 7 lei, acum aceștia costă 5-6 lei kg. Datele oficiale arată că în acest an recolta de cartofi este mai bogată decât cea din anul trecut.

Vânzătorii spun că în piață se vinde multă producție importată, care vine din Turcia (fructe, verdețuri), Georgia (usturoi, ceapă), Polonia (cartofi, mere) etc. De regulă, prețurile la producția autohtonă sunt puțin mai mari, pentru că se consideră mai calitative. De aceea, unii vânzători specifică cu litere mari că producția este moldovenească. De exemplu, un kg de usturoi moldovenesc costă 30 de lei, în timp ce unul de import costă 25 de lei kg. Prețul fructelor nu a suferit schimbări esențiale față de anii precedenți.

A venit la piață cu 6 lei, a plecat cu doi cartofi, o ceapă și 3 lei rest

Pe Xenia Carpovici am întâlnit-o în piață atunci când se certa cu o vânzătoare să-i vândă doi cartofi cu 1.5 lei și nu cu 2 lei. Până la urmă pensionara a achitat 2 lei pentru doi cartofi mășcați și a plecat mâhnită. Bătrânica mi-a povestit că a venit la piață cu 6 lei și mai trebuie să-și cumpere o ceapă și un morcov ca să-și gătească un borș, care să-i ajungă câteva zile. După ce a cumpărat o ceapă de un leu, femeia a spus că va găti mâncarea și fără morcov pentru că îi trebuie 2 lei pentru transport și își lasă un leu de rezervă.

„Vai de capul nostru cum trăim aici. Am o pensie mică, care nu-mi ajunge pentru nimic. Pe lună am mai puțin de o sută de lei pentru mâncare, restul îi dau pentru serviciile comunale. De sărbători va fi ca în toate zilele. Prețurile la piață se măresc și degrabă voi ajunge să-mi cumpăr câte un cartof. Dar ce să facem, fiecare trăiește cum poate”, mărturisește tristă pensionara.

„Dar noi așa, mai mult cu văzutul”

Doi bătrânei se mirau cum pot 10 ouă să coste 25 de lei. Din discuția lor am înțeles că vor renunța la ouă de sărbători. Ion și Margareta Brăileanu au venit la Piața Centrală doar cu văzutul, după cum mi-au spus ei. Bătrânii, ambii pensionari, au venit să afle care sunt prețurile, pentru că așteaptă să primească pensiile și să-și facă calculele pentru ce produse și cât vor cheltui de sărbători.

„Avem copii și nepoței care vor veni în vizită. Dorim să gătim bucate gustoase, dar avem nevoie de produse. La piață vedem că sunt scumpe. Practic nu se vede diferența dintre prețurile din supermarket și cele de aici, peste tot este scump. Dar nu în fiecare zi este Crăciunul și vom încerca să cumpărăm de toate câte puțin”, menționează soții Brăileanu.

Pragul sărăciei este de 404 lei pe lună

Statisticile arată că pragul sărăciei extreme (alimentare) constituie 404 lei pe lună pentru o persoană adultă. În tabel este prezentată structura coşului alimentar care asigură minimul necesar de calorii, inclusiv costul acestui coş, care de fapt şi reprezintă pragul sărăciei extreme.

Structura pragului sărăciei extreme (valoarea şi caloriile coşului alimentar minim pentru o persoană echivalent adultă):

„Cu 404 lei eu fac cumpărături într-o zi obișnuită. Nu-mi pot imagina cum cineva reușește să trăiască cu asemenea bani, mai ales când aici la piață totul este scump. Sunt curioasă să aflu cine calculează prețul coșului minim de consum și dacă el a încercat să trăiască o lună cu acești bani. Și atunci când țin cură de slăbire tot cheltui mai mult”, subliniază Valentina, o tânără care făcea cumpărături prin piață.

Întreprinderea Municipală „Piaţa Centrală" a fost fondată la 14 martie 1994. Aceasta îşi desfăşoară activitatea independent, pe principii de autogestiune şi autofinanţare completă, poartă răspundere pentru rezultatele activităţii sale, de obligaţiile luate faţă de parteneri, faţă de bugetul de stat, cel municipal şi instituţiile bancare.