Părea că iarna s-a întors timp de câteva minute, după ce localitatea a fost inundată de o ploaie cu gheaţă. Meteorologii spun că grindina este semnalată activ în perioada lunilor aprilie-iunie şi devine un fenomen periculos pentru pomii fructiferi înfloriţi şi alte culturi sensibile. În timp ce agricultorii se lasă pe mila Domnului şi nu-şi asigură terenurile, în ultimii ani se înregistrează o creştere a volumului de pierderi cauzate suprafeţelor agricole de grindină, pierderi care pot fi evaluate la circa 41 mln. de lei anual.

Terenurile sunt protejate de grindină de către Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (SSIAPH), anterior Serviciul Antigrindină în R. Moldova. Acesta a fost format în anul 1964 şi actualmente protejează o suprafaţă de circa 1 mln. 400 mii hectare. În zona de protecţie sunt incluse 24 de raioane ale republicii cu diferite suprafeţe de acoperire, de circa 46% din teritoriul RM.

Putem proteja 2 mln. de ha de terenuri

SSIAPH dispune de 12 unităţi speciale, care coordonează activitatea a 108 puncte de lansare a rachetelor. Actualmente, doar nouă unităţi activează în regim operativ, altele trei – în regim de pază. Potrivit directorului Serviciului, Ion Garaba, SSIAPH poate asigura protecţia a peste 2 mln. hectare de terenuri, în condiţiile unei finanţări suficiente. „Căutăm o modalitate prin care şi producătorii agricoli ar putea contribui la finanţarea Serviciului antigrindină. Banii prevăzuţi din bugetul statului nu sunt suficienţi. În RM, un hectar de teren protejat costă 3-4 dolari. În Rusia, costul este de 5-6 dolari, în Serbia şi Macedonia – 4-5 euro, iar în România – peste 10 euro”, ne-a spus I. Garaba.

Pentru a evita formarea grindinii, norii periculoşi sunt însămânţaţi artificial cu un agent reactiv specific prin intermediul generatoarelor terestre, aviaţiei, artileriei sau a rachetelor. Potrivit directorului SSIAPH, cea mai eficientă metodă, folosită şi în RM, este însămânţarea norului cu ajutorul rachetelor, metodă care garantează protecţia în 75% dintre cazuri. „Preconizăm să dotăm punctele de lansare cu rachete în câteva zile, astfel ca pe 18-20 aprilie SSIAPH va fi gata pentru sezonul de combatere a grindinii”, a spus Ion Garaba. Dispunem de 17 radare specializate, 10 din ele funcţionează. Este suficient pentru protecţia întregului teritoriu al RM”, a dat asigurări specialistul.

Rachetele antigrindină sunt asamblate în RM

Rachetele antigrindină sunt asamblate în R. Moldova, iar unele componente ale acesteia sunt fabricate în uzinele din ţara noastră. „Crearea pe teritoriul republicii a unei întreprinderi mixte de asamblare a rachetelor a permis economisirea a peste 10 mln. lei în perioada 2006-2011. În şase ani au fost asamblate peste 14 mii de rachete”, a afirmat I. Garaba, menţionând că Guvernul deţine 39 la sută din acţiunile întreprinderii moldo-ruse de asamblare a rachetelor rusească, în timp ce partenerii din Rusia deţin 50% din acţiuni. Restul, 11% sunt ale unui agent economic din RM.

Substanţa transportată de rachete către norii periculoşi are la bază iodură de argint, un component chimic pur procurat din Rusia şi Bulgaria. Pentru anul curent, este preconizat ca fiecare punct de lansare să fie dotat cu câte 46 de rachete. Necesarul minimal este de 70 de bucăţi. „Putem avea căderi de grindină doar în cazul unui sezon cu o intensitate sporită”, consideră I. Garaba.

Meteorologii anticipează căderea grindinii cu doar şase ore

Inginerii Serviciului depistează cu ajutorul radarelor locul de însămânţare a norului, apoi elaborează comanda de lansare, transmit datele colegilor de la punctul de lansare, apoi racheta este lansată spre nor. „Se reacţionează prompt şi această procedură durează maxim două minute. Către un singur nor pot fi lansate de la una până la 24 de rachete. După ce a fost dispersat agentul, corpul rachetei se autodistruge la o altitudine de 2-4 km de sol. Explozia nu este periculoasă pentru populaţie”, a menţionat specialistul.

Meteorologii prognozează căderea grindinii cu o anticipare de şase ore. Şeful Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Ilie Boian, consideră că acest timp este suficient pentru luarea măsurilor de protecţie. „Grindina prezintă un pericol local”, a afirmat Ilie Boian.

În R. Moldova grindina este semnalată în perioada caldă a anului, lunile aprilie-octombrie. Cele mai puternice căderi de grindină au loc între orele 15:00 şi 19:00. Partea centrală a republicii este supusă cel mai mult căderilor de grindină, iar câmpia Bălţiului şi sud–estul republicii – cel mai puţin.

Iurie Fală, directorul Departamentului cooperare din cadrul Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova „AGROInform”
Fermierii se pot apăra de grindină asigurându-şi culturile agricole. În Hotărârea cu privire la aprobarea modului de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2012 nr. 57 din 31.01.2012, sunt prevăzute surse pentru repartizarea mijloacelor fondului de subvenţionare pentru stimularea asigurării riscurilor de producţie în agricultură, inclusiv grindina. Deci, statul alocă o anumită sumă de bani pentru a acoperi o parte din suma de asigurare.
În timp ce nimeni nu-i obligă, fermierii nu se grăbesc să-şi asigure culturile din cauza costurilor mari şi a procedurilor de obţinere a despăgubirilor, care sunt anevoioase. Producătorii mai recurg şi la protecţia culturilor cu ajutorul plaselor. Dar acestea sunt folosite doar în cazul livezilor în care s-au făcut investiţii mari. Foarte puţine terenuri din R. Moldova sunt acoperite cu plasă.

Filip Beiu, producător, Orhei
Nu am asigurat producţia. Şi nici punct de lansare a rachetelor nu avem în apropiere. Nu rămâne decât să ne rugăm Domnului să nu cadă ploaie cu gheaţă pe terenurile noastre. În 2007 am fost afectaţi de căderea grindinii. Atunci am avut o recoltă de calitate joasă. Producătorii nu au încredere în sistemul de asigurare mai ales după cazul cu sfecla de zahăr din anul trecut. Din acest motiv, aceştia nu-şi asigură terenurile.

Anatolie Ignat, expert economic
Doar 1% din suprafeţele agricole din R. Moldova sunt asigurate cel puţin împotriva unui risc. Şi aici este vorba despre producătorii mari. Cei care au câteva hectare nu asigură nimic.
Suprafeţele agricole trebuie asigurate. Asigurarea este acelaşi element al agriculturii ca şi irigarea, tehnologiile avansate, pesticidele, protecţia, îngrăşămintele şi altele. Atâta timp cât fermierul nu va avea o viziune amplă a proceselor agricole şi nu îşi va asigura terenurile, acesta nu va avea randament în agricultură.