– Doamna Mândâcanu, cum vă simţiţi în calitate de reprezentant al diasporei?
– E neobişnuit pentru mine acest rol. Încerc un sentiment de tristeţe că
lumea pleacă din R. Moldova. În acelaşi timp, am rămas plăcut surprinsă că la Congres am întâlnit mulţi conaţionali care, deşi nu mai locuiesc aici, nu se îndepărtează de ţara lor. Congresul a fost bine organizat. Ţin să menţionez rolul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie care a oferit un sprijin substanţial Biroului de Relaţii Interetnice în organizarea evenimentului. Fiecare a fost liber să-şi spună părerea, iar presa a monitorizat pe larg lucrările forului. Participanţii au comunicat între ei, au discutat problemele comune şi au propus soluţii în măsură să aducă mai multă vizibilitate celor ce se află departe de casă, dar îi duc dorul şi îi poartă de grijă. Cei mai activi membri ai diasporei au primit înalte distincţii de stat, ceea ce arată că activitatea celor plecaţi departe de casă este importantă pentru conducerea actuală a RM. La congres a fost adoptată şi o Rezoluţie care, sper eu, va pune începutul unei activităţi conjugate a diasporei din cele peste 30 de ţări în care locuiesc şi lucrează conaţionalii noştri. Rezoluţia prevede necesitatea instituirii unei Agenţii sau a unui Minister pentru diasporă, precum şi crearea Consiliului diasporei care va întruni, de acum încolo, liderii organizaţiilor neguvernamentale ale concetăţenilor noştri din întreaga lume. Aceste două puncte ale rezoluţiei au sarcina de a ridica ponderea diasporei la un nou nivel calitativ. Cei care asigură anual peste 34% din PIB prin remitenţele trimise în Republica Moldova merită, desigur, o atenţie sporită din partea statului.
– Cum vi s-a părut Chişinăul de azi, în comparaţie cu ce era acum doi ani,
când aţi plecat?
– De fapt, nu sunt aici pentru prima oară de când am plecat la fiicele noastre.
Nici nu pot spune că am plecat definitiv, facem naveta…În general, este o altă atmosferă în Chişinău decât acum doi ani. Am simţit mult mai multă libertate
în relaţiile dintre oameni. Există, bineînţeles, şi nemulţumire, şi frustrare, dar nu mai este frică şi disperare, ca în anii precedenţi. Înţelegem că noua guvernare a avut prea puţin timp ca să pună lucrurile la punct, dar schimbările odată începute, precum ar fi integrarea europeană, continuarea reformelor, lichidarea corupţiei şi sărăciei, sperăm că vor fi păstrate şi după 28 noiembrie. Acum aşteptăm programele partidelor, să vedem ce loc ocupă diaspora în planurilor de viitor ale noilor guverne.
– Lumea vă ţine minte ca o persoană foarte activă şi nici în Québec
nu aţi stat cu mâinile în sân. Aţi creat Comunitatea Moldovenilor din Québec. În ce fel sunt ajutaţi moldovenii proaspăt sosiţi în Canada? Sunt mulţi conaţionali de-ai noştri în Quebec?
– În cei doi ani de când a fost înregistrată asociaţia, am organizat mai multe
activităţi prin care îi ajutăm pe noii veniţi să se adapteze mai uşor la condiţiile unei societăţi necunoscute pentru ei. Oferim servicii de informare privind găsirea unui loc de muncă, alegerea studiilor, privind posibilităţile de ajutor din partea statului. Anual peste 2500 de persoane sunt implicate în activităţile noastre.
Cred ca în Québec sunt 5-7 mii de moldoveni. În 2014 în Canada se va desfăşura un recensământ al populaţiei şi atunci vom afla mai multe despre numărul cetăţenilor moldoveni stabiliţi în această ţară.
– Cum este organizată activitatea la CMQ?
– Avem trei direcţii de activitate. Prima este informarea noilor veniţi. Pentru
aceştia organizăm seminare, le oferim participanţilor la sesiunile de instruire lista instituţiilor unde se pot adresa pentru serviciu sau studii. Îi informăm de unde pot lua la preţuri reduse sau chiar pe gratis produse alimentare, mobilier, unde şi cum să caute un loc de muncă etc. Aici ne bucurăm de sprijinul unor experţi în domeniu, precum Ana Romanţi, un mare prieten al comunităţii, care este oaspete dorit la CMQ în fiecare lună. Locuieşte de 18 ani în Canada şi este coordonatoare a unui Centru socio-comunitar, beneficiind de resurse multiple în domeniu. Ana Romanţi ajută lunar zeci de noi veniţi în căutarea unui loc de muncă.
A doua direcţie este păstrarea tradiţiilor şi organizarea evenimentelor culturale. Colaborăm cu asociaţiile culturale româneşti. Majoritatea evenimentelor le organizăm împreună cu Asociaţia Culturală Română, condusă de Paul Dăncescu şi suntem sprijiniţi de ziare de limbă română din Montreal, precum „Accent de Montreal”, „ZigZag Român-Canadian” sau „Pagini Româneşti”. Colaborăm şi cu organizaţii de limba rusă, ţinând cont de faptul că diaspora noastră este alcătuită nu numai din moldoveni de origine etnică română, dar şi din moldoveni de origine ucraineană, rusă, bulgară etc.
A treia direcţie de activitate este dezvoltarea economică a comunităţii. Încercăm să reunim şi să susţinem oamenii de afaceri. Această direcţie este una nouă, dar am convingerea că vom avea, în câţiva ani, o diasporă de succes şi sub aspect economic. Membrii comunităţii noastre sunt oameni deosebiţi, energici şi perseverenţi. Pot să vă spun cu mândrie că avem o comunitate cu o bună reputaţie la Montréal. Dacă am avea şi susţinerea Chişinăului în stabilirea unor relaţii mai strânse cu Canada în general şi cu Québecul în special, sunt convinsă că am putea realiza multe proiecte economice de anvergură. Amintesc că nu există în Canada nici ambasadă, nici consulat. Suntem recunoscători Ambasadei Republicii Moldova din SUA pentru faptul că, la fiecare trei luni, consulul vine din Washington să ofere servicii consulare la Montréal.
– În presa de limbă română din Montreal aţi fost menţionaţi
drept cea mai eficientă organizaţie de limbă română. Cum aţi reuşit să obţineţi astfel de succese într-un timp atât de scurt?
– La Montreal am cunoscut oameni fantastici. Sunt tineri, cu studii superioare, energici, veniţi în Canada de dragul copiilor şi al viitorului acestora. Ei sunt gata să muncească şi să înveţe zi şi noapte pentru a se afirma şi acest lucru le reuşeşte. În al doilea rând, am avantajul de a fi susţinută de familie, astfel că am putut utiliza experienţa mea de politician şi jurnalist în beneficiul comunităţii.
– A existat până la dvs. vreo asociaţie a moldovenilor?
– Până acum doi ani nu a existat vreo organizaţie înregistrată oficial, cel puţin
nu am găsit niciuna în registrul întreprinderilor. Comunitatea exista, bineînţeles, moldovenii comunicau între ei, se întâlneau şi petreceau împreună de Paşte şi de Crăciun. Avem artişti talentaţi care activează la Montréal de mulţi ani. Astăzi, însă, în afară de asociaţia noastră, mai avem Asociaţia femeilor, condusă de Adriana Tătaru, Asociaţia de tineret „Juventus”, a cărei preşedintă este Lucia Dumitraş, asociaţia sportivă FC Moldova, condusă de Marin Jora. Băieţii participă la campionate de fotbal pentru amatori. După cum vedeţi, în doi ani la Montréal au apărut patru organizaţii neguvernamentale ale diasporei moldoveneşti, care îşi desfăşoară activitatea conform legilor canadiene.
– Prin ce se deosebeşte comunitatea din Quebec de cele din ţările europene?
– Cei care vin în Canada trec un proces foarte riguros de selectare, ei trebuie
să corespundă anumitor criterii impuse de legislaţia ţării. În Canada se vine legal şi din prima clipă noului venit i se respectă toate drepturile. În câteva săptămâni primeşti cardul de rezident, după care ai dreptul la muncă, la studii, îţi poţi aranja copiii la grădiniţă etc. După trei ani de şedere permanentă în Canada, poţi aplica la cetăţenie.
– În prima zi a Congresului, o persoană din Portugalia a vorbit despre
faptul că mulţi din copiii moldovenilor născuţi acolo nu cunosc limba română. Care e situaţia la acest capitol în Quebec?
– De regulă, părinţii stabiliţi aici continuă să vorbească limba română în
familie, astfel că şi copiii nu o uită. În afară de aceasta, la Montréal există şcoli duminicale pe lângă bisericile ortodoxe româneşti. Există şi o şcoală românească, dirijată de Otilia Tunaru. Aici copiii vin în week-end şi studiază matematica, limba română, învaţă pictură şi dans, comunică în limba română. Dar se organizează şi cursuri de limba franceză şi engleză pentru noii veniţi. Elena Baraboi, traducătoare şi profesoară de franceză şi engleză, organizează lecţii interesante pentru noii veniţi. Avem bibliotecă cu cărţi în limba română. Din păcate, încă nu avem un post de radio sau de televiziune, dar sper să le deschidem, prin proiecte, într-un an-doi.
– Ce le veţi povesti membrilor comunităţii la revenirea din Moldova ?
– Voi face un reportaj despre Congres, voi publica rezoluţia adoptată. Vom pune
informaţia şi fotografiile de la eveniment pe site-ul comunităţii noastre, www.moldovaquebec.ca . Voi aduna apoi Consiliul CMQ şi vom discuta despre mobilizarea membrilor comunităţii la alegerile din 28 noiembrie. Anume această activitate îmi pare acum de cea mai mare importanţă. Pentru că ne dorim ca Republica Moldova să devină un stat european, prosper, liber de mentalitate totalitară, în care să putem reveni şi în care să putem asigura un viitor luminos pentru copiii noştri. Diaspora e gata să pună umărul la producerea schimbărilor.
– Vă mulţumim şi vă dorim succes.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
