Alexandru Tănase: „Nu vom admite degradarea relaţiilor cu vecinii până la expulzarea diplomaţilor”

– Cât de important este Acordul de colaborare semnat la Bucureşti cu ministrul român de Justiţie, Cătălin Predoiu? În ce se concretizează această colaborare?

– Trebuie să menţionăm două aspecte importante obţinute în urma semnării acordului. Înainte de toate, e vorba despre aspectul practic al acordului, deoarece atinge o serie de subiecte importante pentru ambele părţi – armonizarea legislaţiei, reforma judiciară, cooperarea pe domeniul sistemului penitenciar, registrul comerţului şi starea civilă. Dar transpune şi valoarea politică a evenimentului, care marchează un anumit dezgheţ şi revigorarea relaţiilor interministeriale dintre RM şi România, care au fost îngheţate timp de opt ani de guvernarea comunistă.

– Cum au fost soluţionate dosarele persoanelor reţinute la Chişinău în urma protestelor de anul trecut? Vă rog să vă referiţi inclusiv la cazul lui Jonathan Jerusalayem Netanyahu, reţinut pe motiv că a instigat la violenţe de stradă?

– Acuzaţiile care au fost formulate împotriva celor arestaţi la 7 aprilie în mare parte au fost retrase. Ministerul Justiţiei a semnat şi acorduri de reglementare amiabilă pe acele cazuri care deja erau la CEDO – şi aici este vorba, înainte de toate, de cazul Netanyahu. În Parlament se află un proiect de lege, promovat de Guvern, cu privire la amnistie, care prevede amnistierea persoanelor care fie au fost trase la răspundere penală, fie au fost condamnate pentru fapte ce au legătură cu libertatea de exprimare sau cu libertatea manifestărilor paşnice. De asemenea, judecătorii care au judecat în incinta comisariatelor de poliţie au fost disponibilizaţi.

– Există acorduri între România şi RM privind extrădarea? Vă rog să faceţi referire inclusiv la expulzarea de diplomaţi români sau moldoveni.

– Există o practică internaţională privind expulzarea diplomaţilor. În cazul de faţă, problema se află mai mult în albia politică decât juridică. Într-o ţară normală, între două state vecine care au foarte multe lucruri în comun, nu se ajunge la expulzarea diplomaţilor. Dar ăsta e felul comuniştilor de a înţelege relaţiile de bună vecinătate. Actualul Guvern are o viziune de parteneriat cu statele vecine, inclusiv România, şi nu va admite degradarea relaţiilor cu vecinii până la expulzarea diplomaţilor.

– În luna mai, aţi cerut sancţionarea unor judecători, printre care şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, pentru că ar fi comis încălcări flagrante în examinarea unor cauze. În ce anume au constat încălcările? Este vorba doar despre sancţiuni disciplinare sau se intră şi în sfera penalului?

– După opt ani de comunism, justiţia a avut de suferit foarte mult, fiind afectată de multe probleme. În acest sens, desigur, corectarea unor situaţii trebuie să aibă loc prin înlocuirea celor care au comis ilegalităţi. Am cerut demisia preşedintelui Curţii Supreme pentru atacuri la adresa presei, care nu pot fi permise într-o societate democratică. De asemenea, au avut loc audieri în Parlament pe acele dosare pe care le-a pierdut RM la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

– Cum staţi cu lupta împotriva corupţiei din sistemul judiciar? Câţi procurori şi judecători sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie? În câte cazuri există sentinţe definitive şi irevocabile de condamnare? Dar achitări?

– Lupta cu corupţia nu este o campanie ce are început şi sfârşit. Este o acţiune permanentă ce trebuie să se efectueze constant ani la rând, indiferent dacă e vorba despre judecători, procurori, funcţionari publici, miniştri sau şefi de stat. Este important ca toată lumea să înţeleagă că oricine este responsabil în faţa legii, în mod special, pentru acte de corupţie. Nu se ţine o statistică aparte pe condamnările pe judecători, deoarece judecătorii nu sunt singurii care, din păcate, comit asemenea acţiuni. Sunt foarte multe categorii de funcţionari publici sau demnitari care au comis sau mai sunt implicaţi în diferite scheme de corupţie. Tocmai din acest motiv noi avem o analiză amplă şi adâncă a situaţiei, ca să nu transformăm această problemă serioasă într-o răfuială cu un judecător, procuror sau un demnitar.

– Ce statistici aveţi privind contrabanda cu ţigări? În câte dintre transporturile de contrabandă depistate la în România sesizarea a venit de la autorităţile din RM?

– Contrabanda cu ţigări nu are loc doar la frontiera moldo-română. Ea există la frontiera tuturor statelor europene, deoarece politica fiscală în interiorul UE încurajează fluxul de contrabandă din toată lumea. Noi facem tot posibilul ca să curmăm aceste scheme criminale, avem zeci de persoane care se află sub urmărire penală şi sub supravegherea atentă a instituţiilor abilitate ale statului. Dacă ar fi să analizăm comparativ cu alte frontiere ale UE, sunt convins că RM nici pe departe nu e cazul ce ar arăta că cea mai mare contrabandă spre UE vine din RM.

– Cum combateţi migraţia ilegală care s-a dezvoltat foarte mult, pe ruta românească, din momentul în care România a devenit membră a UE?

– Ca şi în cazul contrabandei, în UE emigrează legal sau ilegal oameni din mai multe state. Nu există nicio statistică ce ar dovedi că din RM pătrund mai mulţi emigranţi în UE decât din alte ţări. Pentru a combate emigrarea ilegală, e necesară nu doar securizarea frontierelor, ci şi o clarificare a politicii de vize a UE în raport cu vecinii săi. Noi nu vedem niciun argument de ce RM, care e o ţară europeană, cu o populaţie mai mică faţă de cea a oraşului Berlin, trebuie să beneficieze de un tratament destul de dificil pentru a avea dreptul de circulaţie în UE. Sperăm ca în termene cât mai restrânse să obţinem pentru cetăţenii noştri dreptul de a circula fără vize în statele UE. Aceasta ar însemna o soluţionare durabilă a problemei date.

(Varianta integrală – www.jurnalul.ro)