Alexandru Tinică, primarul or. Șoldănești: „Mediul de afaceri este bazat pe întreprinderi care activează în sfera comerțului”

– Domnule Tinică, fiind la început de 2014, care sunt realizările Primăriei or. Șoldănești pentru anul trecut?

– Reparația capitală a Casei de cultură „George Coșbuc”, care era o casă veche, construită în anii `30, iar de atunci nu a avut o reparație
capitală. Renovarea ne-a costat 3,5 milioane de lei. A doua realizare a fost implementarea proiectului „Îmbunătățirea sistemului de management integrat al deșeurilor solide” în raioanele Șoldănești, Rezina și Florești. Proiectul se implementează prin intermediul ADR Centru, iar sediul serviciului de salubrizare este dotat cu echipament electronic și tehnic, astfel încât să putem presta servicii. Din primăvara acestui an, serviciul de salubrizare va efectua lucrări în tot orașul. Mai mult, din 2014 planificăm să construim un depozit sanitar modern pentru depozitarea deșeurilor solide.

– Ce buget are or. Șoldănești pentru 2014 și cum vor fi repartizați banii?

– Bugetul pentru anul 2014 este de 10 mln. 700 mii lei. Dintre care 2,4 mln. de lei de la bugetul de stat, 500 mii de lei din transferuri și restul banilor sunt colectați din taxe și impozite locale. Ne putem menține și din taxele noastre, pentru că avem agenți economici și antreprenori. 5,5 mln. de lei sunt direcționați pentru învățământul secundar, un milion pentru cultură și restul pentru întreținerea drumurilor și alte cheltuieli.

– Respectiv, care sunt prioritățile Primăriei or. Șoldănești pentru 2014?

– Pentru anul curent avem de implementat următoarele proiecte: reparația capitală a str. Păcii din oraș, iar ulterior vom repara și străzile adiacente. Altă prioritate este construcția unui apeduct de cca. 7 km în cartierul Eminescu, astfel încât din 2014 să aprovizionăm populația cu apă potabilă. Totodată, orașul Șoldănești nu a avut stadion, dar acum avem proiectul tehnic și pentru prima etapă a construcției, planificată pentru acest an, sunt alocați 500 mii de lei. Și mai avem două planuri: elaborarea planului urbanistic Șoldănești, pe care nu l-am avut niciodată, și al proiectului de amenajare a parcului din oraș.

– Cât la sută din numărul populației este asigurată cu apă și canalizare?

– Din 2009, două treimi din locuințe sunt asigurate cu apă 24/24. Acum renovăm și alte rețele de apeduct și vom extinde, respectiv, rețeaua. În rest, situația se ameliorează.

– În 2012, presa scria că, deși au fost investiți milioane de lei în reconstrucția sistemului de canalizare, deseori orașul este învăluit de un miros insuportabil de reziduuri. S-a rezolvat între timp această problemă?

– Nu este chiar așa. În 2007 nu exista nici stație de purificare, nici sistem de canalizare. Acum, avem construite patru stații în patru cartiere ale orașului. La sfârșitul anului trecut a fost dat în exploatare a patra stație. Mai sunt alte cartiere unde trebuie extinsă rețeaua, dar în mare parte problema este rezolvată.

– Care este starea drumurilor?

– Starea drumurilor este proastă, pentru că, după această iarnă, drumurile asfaltate s-au stricat. Drept urmare, planificăm să elaborăm proiectele tehnice ale tuturor străzilor asfaltate. În rest, străzile neasfaltate le-am lăsat pentru a doua etapă, după ce vom construi apeductul și sistemul de canalizare.

– Veți dori să candidați și pentru cel de-al treilea mandat?

– Încă nu am luat o decizie în acest sens, dar poate voi candida. Există un grup de opoziție, care nu-și dorește ca eu să rămân în funcție și ar vrea să fie cineva din partidul lor. Mai mult, în timp ce eu mă ocup de problemele orașului, ei scriu plângeri la Procuratură și la poliție prin care sunt anchetat în diferite probleme.

– Apropo de anchetă, potrivit presei, la 19 aprilie 2013, ați fost condamnat la patru ani de privaţiune de libertate, cu interdicţia de a ocupa funcţia de primar, iar potrivit unei note informative a Procuraturii din Şoldăneşti figurați în cel puţin cinci dosare penale. Cum comentați acest lucru?

– Este adevărat. Dar aș dori ca această temă să o discutăm altă dată. Știu despre trei dosare, dintre care unul s-a terminat la Curtea de Apel Bălți, eu fiind eliberat de pedeapsa penală. Nu întreprind nimic în cazul dosarelor. Spun doar adevărul și aștept sentința. Aceste dosare nu țin de furturi, delapidări de fonduri etc.

– Ați menționat că vă puteți menține și din taxele și impozitele locale. Prin urmare, cum ați caracteriza mediul de afaceri din orașul Șoldănești?

– Avem multe întreprinderi, dar nu în sfera producerii, ci în cea a comerțului. Avem piața de mărfuri, care se află în centrul orașului și unde la moment sunt 200 de patentari și cca 100 de întreprinderi individuale. În rest, avem câteva întreprinderi mici, care se ocupă de producere, gospodării țărănești, ferme deschise de familii tinere, familii care au muncit peste hotare și cu banii câștigați acolo dezvoltă mici afaceri aici.

– Potrivit unui raport de evaluare a indicatorilor socio-economici a localității, Rusia este principala ţară de destinaţie pentru emigranţii din Şoldăneşti, absorbind circa 70% din numărul total de emigranţi din orășel, iar alte ţări de destinaţie cumulează circa 30% din numărul total de emigranţi. Ce ar putea face autoritățile locale pentru a atrage moldovenii acasă?

– În Șoldănești avem mult teren agricol. Am avut o fabrică de fermentare a tutunului, care era baza formării bugetului, pentru că în toate satele din împrejurimi se creștea tutun, iar oamenii aveau de lucru și primeau salarii. Acum fabrica nu mai funcționează. Am avut Uzina de beton armat, care producea materiale de construcție, dar nici ea nu mai funcționează. De aceea, nu mai sunt locuri de muncă. Respectiv, agricultura este un punct unde ar putea reveni tinerii, în pofida faptului că s-a distrus tehnica și pământul este plin de produse chimice. Dar și în sfera serviciilor pot fi dezvoltate afaceri, mai ales că în viitor or. Șoldănești va fi în triunghiul drumurilor bune. În afară de aceasta, avem calea ferată care nu funcționează și ajunge doar până la Rezina. Iar aceasta tot e o problemă, deoarece oamenii de afaceri au șanse mai reduse pentru a dezvolta un mic business.

– Au fost investitori care și-au arătat dorința să deschidă afaceri?

– Fabricile despre care vă vorbeam se vând pe porțiuni. Spre exemplu, un tânăr a cumpărat o parte a fabricii, a investit în utilaje de prelucrare a lemnului și a deschis o întreprindere în această sferă. Iar la Uzina de beton armat avem o întreprindere a altui tânăr, unde sunt produse inele pentru fântâni din beton, materiale pentru construcții ș.a.