Numărul persoanelor interzise în R. Moldova a crescut considerabil pe parcursul anului 2025. În primele nouă luni ale anului curent, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a refuzat accesul pe teritoriul statului în 8.578 de cazuri, cu aproximativ 45% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut. Printre persoanele întoarse de la frontieră se numără și cetățeni ai Republicii Moldova.
Datele prezentate Companiei „Teleradio-Moldova” de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) arată că, în perioada ianuarie – septembrie 2025, numărul de persoane cărora le-a fost interzis accesul în R. Moldova a fost cu 2.646 mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut – 8.578 versus 5.932.
Printre cei opriți la frontieră se numără și cetățeni ai Republicii Moldova – 1.441 în 2025 față de 1.176 în anul trecut.
Principalele motive invocate de autoritățile de frontieră
Printre cele mai frecvente motive invocate de Poliția de Frontieră atunci când refuză accesul în Republica Moldova s-au numărat prezentarea unor acte de călătorie nevalabile sau incomplete, neîndeplinirea condițiilor legale de intrare și depășirea termenului de ședere permis anterior.
În unele situații, decizia este luată din cauza suspiciunilor privind scopul real al vizitei sau a lipsei mijloacelor de întreținere pe durata șederii.
De asemenea, o parte dintre cazuri sunt legate de proceduri vamale, atunci când autoritățile constată neconcordanțe între declarațiile pasagerilor și conținutul bagajelor ori impun controale suplimentare asupra bunurilor transportate.
Refuzul la intrare nu este o simplă formalitate administrativă, ci o decizie care are efecte imediate: persoana este obligată să se întoarcă în statul de plecare, iar în unele cazuri suportă cheltuieli suplimentare pentru transport și cazare.
De aceea, autoritățile recomandă cetățenilor să se informeze din timp despre condițiile de trecere a frontierei, valabilitatea documentelor și regulile aplicabile fiecărui tip de călătorie.
Amenințări la adresa securității R. Moldova
Precizăm că, în ultimii ani, Republica Moldova a adoptat o politică mai fermă privind securitatea la frontieră, declarând indezirabile tot mai multe persoane străine suspectate că ar reprezenta pericol la adresa democrației, integrității teritoriale sau ordinii publice. Măsurile sunt coordonate de Poliția de Frontieră, Serviciul de Informații și Securitate și Inspectoratul General pentru Migrație, în baza Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor și a hotărârilor Comisiei pentru Situații Excepționale, care aliniază țara la sancțiunile Uniunii Europene.
Unul dintre cele mai mediatizate incidente din vara anului 2025, an în care R. Moldova a organizat alegeri parlamentare, a fost așa-numitul „campionat european de kickboxing” de la Chișinău. Pe 23 iunie, Poliția de Frontieră a blocat intrarea a 195 de participanți, majoritatea ruși și belaruși, după ce s-a constatat că mulți aveau profiluri riscante, fiind vorba inclusiv de foști militari sau de persoane cu legături în structurile de securitate rusești.
Evenimentul era co-organizat de clubul „Garuda” și finanțat parțial de Primăria Chișinău. Autoritățile au invocat „risc sporit pentru securitatea națională”, iar Ministerul Educației și Cercetării a anulat competiția.
Cazul a fost calificat de oamenii legii drept un exemplu de tentativă de influență hibridă rusă sub acoperirea unui eveniment sportiv.
De asemenea, cazul cântărețului rus Filip Kirkorov a devenit unul dintre cele mai cunoscute exemple de interzicere a accesului pe teritoriul Republicii Moldova pe motiv de securitate și propagandă. Artistul, supranumit „regele pop-ului rus”, a fost oprit la aeroportul din Chișinău în iulie 2022, când venea din Istanbul cu pașaport bulgar.
Autoritățile l-au acuzat de legături financiare cu Partidul „Șor”, declarat ulterior neconstituțional. Potrivit procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, formațiunea ar fi plătit 260.000 de dolari (dintre care 200.000 pentru Kirkorov) pentru un concert planificat să aibă loc în Piața Marii Adunări Naționale, considerat parte a unei campanii de destabilizare electorală.
