De asemenea, Excelența Sa a vorbit despre austeritatea bugetară din anii trecuţi, care a făcut din Lituania una dintre cele mai dinamice economii europene, dar și despre mizele Summitului din noiembrie de la Vilnius, în condițiile în care Lituania deține președinția UE. 

– Doamnă Violeta Motulaitė, cum se face că, deși sunt state postsovietice, Lituania, spre deosebire de Moldova, a semnat Acordul de Liber Schimb cu UE în 1994, pentru ca în 1995 cele două părţi să semneze Acordul de Asociere și tot în același an Lituania a înaintat la Bruxelles cererea oficială de aderare la UE, în timp ce RM urmează să parafeze Acordul de Asociere în noiembrie curent?
– Deși „punctele de plecare” au fost identice, acest lucru nu a determinat dezvoltarea similară a statelor. După ce Lituania și-a redobândit independența în 1990, a ales o singură direcție, și anume, cea europeană și niciodată nu a ezitat sau regretat această alegere. Calea aderării la UE nu a fost ușoară și a cerut o mulțime de eforturi, în primul rând, pentru a îndeplini criteriile de aderare și pentru a transpune acquis-ul comunitar în sistemul juridic național. Este necesară o cooperare strânsă cu statele membre ale UE, cu Comisia Europeană, dar și înțelegerea între cetățeni și politicieni. Dar cel mai important lucru a fost convingerea fermă a poporului lituanian că viitorul nostru aparține Europei. Un alt element crucial al succesului nostru a fost că toate partidele politice majore au semnat Acordul privind obiectivele comune ale politicii externe, cum ar fi Integrarea Europeană. Există anumite domenii unde toate partidele politice ar trebui să uite neînțelegerile lor și să lucreze împreună, urmărind aceleași obiective strategice. În luna mai 2003, când a avut loc un referendum cu privire la aderarea la UE în Lituania, prezența la vot a fost de 63.37 %, iar 91.07% dintre cei care au participat la referendum au fost în favoarea aderării la UE.

– Lituania a reușit să devină un stat european modern și, mai mult, în condiţiile în care economia în unele țări europene a înregistrat un regres, cea a Lituaniei a crescut mai repede decât se anticipase. Cum a reușit Lituania o asemenea performanță?

– Într-adevăr, după șocul economic din 2009-2010, Lituania s-a identificat drept una dintre țările cu cele mai dinamice economii din UE. Confruntându-se cu impactul negativ al mediului economic global, Lituania a suferit ajustări financiare și economice semnificative și a dovedit capacitatea sa de a spori competitivitatea la nivel mondial. Integrarea europeană a asigurat transformarea cu succes a Lituaniei dintr-un stat postsovietic într-un stat liberal, democratic, cu economie de piață liberă, ne-a ajutat să îmbunătățim structurile noastre politice și juridice, să reformăm toate sectoarele economiei. În rezultatul reformării țării, pe alocuri dificilă și dureroasă,) și cu sprijinul din partea UE (asistența structurală a UE cuprinde o treime din bugetul nostru de stat), a fost asigurată capacitatea Lituaniei de a consolida o creștere economică constantă. Lituania este clasată pe locul al doilea în UE în ceea ce privește creșterea PIB-ului național (în 2013 este de așteptat să crească cu 3,7 la sută, volumul exporturilor în 2012 a crescut cu 14,5 la sută). Cele mai recente tendințe de scădere a șomajului, inflația scăzută și creșterea treptată a salariilor stimulează cererea internă, care devine un alt motor al economiei Lituaniei.

– Excelență, cum a influenţat criza economică relaţia bilaterală dintre Lituania şi R. Moldova?

– Lituania a continuat să sprijine reformarea sectorului agricol, siguranța alimentară, Serviciul Vamal, a început să asigure sprijin de specialitate în procesul de reformare a sectorului justiției și protecția drepturilor consumatorilor. În perioada anilor 2006-2013, guvernul lituanian a acordat asistență pentru dezvoltare în R. Moldova de aproximativ 580 mii de euro. În anii de criză 2009-2011, asistența a scăzut la 45 850 de euro, dar în perioada 2012-2013 a crescut deja la 137 560 euro. Sper că situația economică din Lituania va permite să sporim asistența în următorii ani. Criza economică nu a afectat comerțul bilateral. Dimpotrivă, a început să crească în 2009 și în 2012 cifra de afaceri a fost de aproximativ 40 de milioane de euro. Simțim interesul tot mai mare al investitorilor lituanieni. Trei companii mari și-au arătat interesul de a dezvolta afaceri în R. Moldova în ultimii trei ani.

– Lituania a preluat la 1 iulie curent preşedinţia rotativă a UE. Unul dintre punctele interesante de pe agendă au fost discuţiile UE-Rusia, în contextul celor două proiecte concurente – Parteneriatul Estic (PE) și, respectiv, Uniunea Economică Euroasiatică. Cum a evoluat relaţia dintre UE şi Rusia în aceste luni?

– Din moment ce Serviciul European de Acțiune Externă este responsabil pentru politica externă a UE, nu mă simt competentă pentru a vorbi despre UE și relațiile terțe.

– Având în vedere foaia de parcurs pe care ţările PE trebuie să o respecte, credeţi că R. Moldova este suficient de stabilă, din punct de vedere politic, economic, încât să contribuie la succesul Summitului de la Vilnius?

– Sperăm să fim în măsură să felicităm R. Moldova cu privire la progresele substanțiale sau chiar la finalizarea punerii în aplicare a Planului de acțiuni privind liberalizarea vizelor. Moldova este singura țară din cadrul Parteneriatului Estic, care a finalizat cu succes prima fază, și a atins deja un progres considerabil în a doua fază a Planului de Acțiuni privind liberalizarea vizelor. Asta ne dă speranța că totul va merge la fel de bine până la final.

– De fapt, care sunt mizele Summitului PE din noiembrie?

– Summitul Parteneriatului Estic din Vilnius se va concentra asupra a două aspecte: rezultatele concrete și sugestii ulterioare pentru țările Parteneriatului Estic. Parafarea Acordului de Asociere dintre UE și R. Moldova și, partea componentă a sa, Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător va marca realizările de până acum. Având în vedere determinarea guvernului de a pune în aplicare toate condițiile necesare, cred că parafarea Acordului de Asociere, inclusiv ZLSAC, este posibil în acest an, cu perspectiva de a le semna în 2014.

– Toți se concentrează, într-o anumită măsură, pe perioada pre-Vilnius, însă ce va trebui să facă R. Moldova după Summitul de la Vilnius?

– În ceea ce privește perspectiva „dincolo de Vilnius” sperăm că Moldova va lua parte activ la discuțiile privind viitorul Parteneriatului Estic, în spiritul asumării comune în acest proiect. Cred că Moldova are șanse reale de a obține un regim fără vize cu UE, dar trebuie să nu uităm că decizia privind călătoriile fără vize ale cetățenilor RM în UE va fi luată în unanimitate de către Consiliul Uniunii Europene și nu este un secret că mai este mult de lucru în acest sens.

„Semnarea Acordului de Asociere înseamnă doar primul pas concret către UE”

– Există riscul ca după Summitul de la Vilnius euroscepticismul moldovenilor să fie mai accentuat, având în vedere că oamenii așteaptă de ani buni un regim de vize liberalizat, condiții de trai mai bune, salarii mai mari etc.?

– În primul rând, au fost create așteptări prea mari în jurul Summitului de la Vilnius. Uneori, când ascult comentariile cu privire la impactul Summitului din noiembrie se pare că acesta va fi ultimul pas înainte de intrarea în UE.
Noi toți trebuie să conștientizăm și să comunicăm în mod corespunzător cu cetățenii R. Moldova, și anume, că semnarea Acordului de Asociere, inclusiv ZSLAC, înseamnă doar primul pas concret către UE: asociere politică și integrare economică cu UE. Drumul spre o perspectivă europeană trebuie să fie văzut ca un proces realizat pas cu pas.

Acordul de Asociere este un motor foarte puternic de reforme, care are ca scop transformarea unei țări într-un stat european modern. Semnarea acestui acord înseamnă, de asemenea, începutul unui nou capitol în viața R. Moldova. Intrarea în vigoare a dispozițiilor privind ZLSAC înseamnă, de exemplu, liberalizarea comerțului cu UE, deschiderea unei piețe cu un miliard și jumătate, cu potențiali consumatori, deschiderea sectorului serviciilor etc. Deci, a face acest scenariu adevărat este mai mult o chestiune de consolidare a voinței politice din R. Moldova. Sper că aceste reforme vor aduce, de asemenea, dividende pozitive în viața de zi cu zi a fiecărui cetățean al RM. Cetățenii lituanieni nu au simțit schimbări pozitive peste noapte. Rezultatele reformelor iau timp. Dar cel mai important lucru este că reformele nu sunt făcute pentru Bruxelles, ci pentru binele oamenilor, deoarece acestea vor asigura un viitor prosper, stabil și sigur Republicii Moldova.

– Odată cu apropierea R. Moldova de valorile europene și de Summitul PE, Rusia anunță embargouri la vin, fructele moldovenești etc. și, mai nou, va interzice anumite importuri de produse lactate din Lituania. Cum comentați aceste acțiuni și cum vor evolua acestea după summit?
– Orice interdicție bruscă sau restricție asupra importurilor de mărfuri nu este compatibilă cu comportamentul unui partener de încredere și este inacceptabilă. Lituania va acționa în conformitate cu dreptul internațional și tratatele semnate.

Excelența Sa Violeta Motulaitė este Ambasadorul Lituaniei în R. Moldova din 10 august 2009.