Într-o română fluentă, demnă de invidiat chiar, Excelența Sa George Panaiotov, ambasadorul Republicii Bulgaria în R. Moldova, a găsit minute libere pentru ne mărturisi că R. Moldova are „gustul” casei sale, dar și faptul că țara noastră pășește sigur pe urmele Bulgariei spre integrarea în UE, nefiind un stat diferit de cele ale Uniunii Europene.

– Dle ambasador, anul acesta, Bulgaria și R. Moldova marchează 20 de ani de relații diplomatice. Cum apreciați evoluția relațiilor dintre Bulgaria și R. Moldova în aceste două decenii?

– Dialogul între Bulgaria și Moldova se caracterizează prin intensitate și continuitate și există premise pentru dezvoltarea lui, având în vedere nu doar relațiile tradițional bune dintre cele două țări, ci și existența guvernelor cu orientare politică similară. Mai mult, faptul existenței în Moldova a populației de origine bulgară predetermină necesitatea menținerii unor relații politice, economice, educaționale și culturale cât mai strânse. În ultimii trei ani, au fost întreținute contacte regulate la nivel înalt, dar și au fost fortificate legăturile în sfera economică, organizându-se cea de-a șasea ședință a Comisiei mixte interguvernamentale bulgaro-moldovenești. În mod activ, se renovează cadrul juridic între cele două state, la momentul actual fiind încheiate 52 de acorduri între Bulgaria și Moldova. Totodată, au fost elaborate și semnate un șir de documente, precum Protocolul între Guvernul RM și Guvernul R. Bulgaria, cu privire la aplicarea Acordului de readmisie între RM și UE, Acordul între Televiziunea Națională Bulgară și IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, Memorandumul de cooperare în domeniul integrării europene, Acordul de cooperare în cazul dezastrelor și calamităților naturale. Prin urmare, aprecierea mea este că relațiile bilaterale în ultimii ani au ajuns la un nivel nou și cunosc o tendință ascendentă.

„În ultimii ani, R. Moldova este un loc mai bun pentru trai”

– Se deosebește prin ceva – și dacă da, prin ce anume – R. Moldova de astăzi de cea de acum trei ani?

– Desigur. Există diferența atât în aspect intern, cât și extern. După venirea la putere a Alianței pentru Integrare Europeană, la finele anului 2009, relațiile între RM și UE se dezvoltă cu ritmuri rapide. Există un dialog politic intensiv, o susținere largă și clară din partea UE și a unor țări-membre a direcției europene a Moldovei. Moldova se află la etapa finală a negocierilor privind Acordul de asociere, negocierilor privind comerțul liber (DCFTA) și negocierilor privind liberalizarea regimului de vize. Printre țările participante la Parteneriatul Estic, Moldova este cu cele mai bune indicii, aceasta datorându-se eforturilor guvernului actual și cursului de integrare europeană. De asemenea, aș dori să subliniez că RM este un loc mai bun pentru trai în ultimii ani și sunt convins că progresul proceselor integraționiste va îmbunătăți considerabil mediul de trai de aici. Eforturile urmează să fie îndreptate spre crearea condițiilor pentru creștere economică, îmbunătățirea condițiilor pentru investitori, combaterea corupției la toate nivelele și îmbunătățirea situației social-economice a cetățenilor.

– Excelență, Bulgaria a reiterat de multe ori susținerea sa în cadrul procesului de integrare europeană a R. Moldova. Prin urmare, consideră Bulgaria că țara noastră este una cu perspective europene clare?

– Am numai un răspuns la această întrebare – da. Moldova este un stat european, nu doar datorită situației sale geografice, ci și ca parte a dezvoltării politice și istorice a Europei de Sud-Est. R. Moldova a demonstrat aspirația sa europeană, în repetate rânduri, prin poziția sa activă în organizațiile de dezvoltare regională. După venirea la putere a Alianței de Integrare Europeană, relațiile dintre RM și UE se dezvoltă într-un ritm rapid. Există un dialog politic intens, o susținere largă și clar exprimată din partea UE și unele state membre referitor la direcția europeană a Moldovei. Astfel, cooperarea cu UE se realizează în trei direcții principale, precum negocierile privind Acordul de Asociere, comerțul liber (DCFTA) și liberalizarea regimului de vize. Bulgaria și-a exprimat disponibilitatea de susținere a aspirațiilor Moldovei pentru integrare în structurile europene și a declarat disponibilitatea pentru un ajutor de consultanță concret. Însuși faptul că țara este pe cale de a realiza Acordul de Asociere confirmă perspectivele europene ale Moldovei.

„Moldova este un partener economic extern tradițional al Bulgariei”

– Conform datelor Biroului Național de Statistică din Moldova, volumul comerțului exterior al R. Moldova cu R. Bulgaria s-a majorat cu 49% anul trecut față de anul 2010. Dvs. cum ați caracteriza relațiile comerciale dintre R. Moldova și cum au evoluat acestea în ultimii trei ani?

– R. Moldova este un partener economic extern tradițional al R. Bulgaria. Ea merge pe urmele Bulgariei spre integrare în UE. Astfel, observ o tendință pozitivă a majorării schimbului economic bilateral. Din 2011, schimbul comercial bilateral între Bulgaria și Moldova s-a majorat în comparație cu perioada respectivă a anului 2010. Există un bilanț comercial pozitiv pentru Bulgaria în mărime de 22,7 mln. dolari și creșterea exportului din Moldova către Bulgaria de 2,1 ori, precum și majorarea importului din Bulgaria cu circa 40%. Schimbul total al mărfurilor depășește 98 mln. dolari SUA. În 2012 are loc o creștere neînsemnată a volumului comerțului bilateral în comparație cu 2011. Cu toate acestea, țara noastră continuă să ocupe locul al 12-lea în exportul și locul al 14-lea în importul Moldovei. Mai mult, în ultimii cinci ani, se observă cel mai mare export a trei grupe de mărfuri, precum produsele petroliere, produsele din tutun, medicamente, ambalaje, preponderent fiind cele de sticlă, vopsele, lacuri. Importul constă în materii prime – tije, semiproduse și profile din fier și oțel, gips natural, produse agricole și produse din industria alimentară – semințe de floarea-soarelui, fructe, conserve din fructe și altele.

„Moldova trebuie să depășească dependența sa de importul resurselor energetice”

– Totuși, la ce capitole mai are de lucrat R. Moldova astfel încât să fie mai cunoscută și mai atractivă pentru investitorii bulgari?

– Până la momentul actual, între Moldova și Bulgaria nu sunt dezvoltate proiecte investiționale de proporții. Sunt investiții ale companiilor bulgărești în industria vinicolă și în zootehnie, precum prelucrarea cărnii și laptelui. Există direcții interesante în proiecte investiționale mari de importanță națională în sectorul energetic (gazoductul Ungheni-Iași) și în construirea drumurilor, electrificarea rețelelor feroviare, precum și în agricultură. De asemenea, Bulgaria poate acorda sprijin RM și să efectueze investiții în sfera turismului, participând la dezvoltarea unor noi direcții, cum ar fi turismul balnear și cel rustic. Mai mult, Moldova se află acum la etapa creării acestor noi direcții în domeniul turismului, ca turismul rustic, vinicol, întrucât Moldova are ce arăta. Prin urmare, pentru a deveni și mai atractivă pentru investitorii bulgari, Moldova trebuie să depună eforturi în câteva direcții, și anume, să facă față deficitului resurselor materiale, inclusiv celor naturale, să reducă influența factorilor externi asupra economiei, să depășească dependența sa de importul resurselor energetice prin introducerea diversificării în sectorul energetic. Pe lângă aceasta, este remarcat nivelul insuficient de dezvoltare a pieței financiare, rata înaltă a dobânzii la creditele bancare, ritmurile lente de dezvoltare a industriilor științifice și de înaltă tehnologie, utilaj și tehnologii învechite și infrastructură slab dezvoltată.

„Bulgaria nu se află printre destinațiile preferate pentru emigranții ilegali din Moldova”

– Domnule George Panaiotov, odată cu aderarea Bulgariei la UE, în 2007, ați sesizat un exod al minorității bulgare din Moldova în Bulgaria?

– Într-adevăr, după aderarea Bulgariei la UE, are loc creșterea numărului bulgarilor etnici din Moldova care doresc să se stabilească cu traiul în Bulgaria. O parte foarte mică, preponderent bulgari tineri, s-au stabilit cu traiul acolo. Din păcate, ambasada nu dispune de date statistice concrete referitor la numărul reprezentanților minorității naționale bulgare din Moldova, care vizitează Bulgaria ori s-au stabilit cu traiul acolo.

– Acum doi ani, declarați într-un interviu pentru „Focus News” că tot mai mulți moldoveni manifestă interes față de dobândirea cetățeniei bulgare. În cazul în care este astfel, cu cât la sută au crescut solicitările pentru cetățenia bulgară și câți moldoveni au devenit și cetățeni bulgari de la începutul anului 2012?

– Ambasada bulgară nu dispune de date statistice exacte referitor la câți cetățeni moldoveni de etnie bulgară au dobândit cetățenia bulgară. Toate chestiunile, inclusiv procedura dobândirii cetățeniei, țin de competența Ministerului bulgar al Justiției. Numai o parte dintre doritorii de cetățenie bulgară depun actele la Secția consulară, în timp ce cea mai mare parte le depun în Bulgaria.

– Dle ambasador, totodată, se atestă o tendință de creștere a solicitărilor de vize pentru Bulgaria în ultimii trei ani?

– În ultimii ani, se observă o tendință semnificativă de creștere a solicitărilor pentru vize bulgărești care se măresc cu circa patru-cinci mii anual. Spre exemplu, pentru anul 2012 sunt eliberate mai mult de 54 mii de vize, în timp ce în 2009, pentru comparație, au fost eliberate puțin mai mult de 35 mii de vize. Majorarea se datorează, întâi de toate, fluxului turistic în creștere către Bulgaria. În afară de odihna tradițională estivală, turiștii moldoveni au descoperit excelentele stațiuni de iarnă din Bulgaria, centrele balneare de tratament și terapie cu apă minerală.

– În pofida unui număr enorm de solicitări de vize la Ambasada Bulgariei, în special în perioada estivală, care sunt cele mai frecvente probleme legate de eliberarea vizelor și de care ar trebui să țină cont cetățenii noștri?

– O problemă pentru solicitanții de vize bulgărești este faptul că mulți dintre ei vin cu speranța că vizele le vor fi eliberate imediat, iar aceasta, din punct de vedere tehnic și practic, este imposibil. Termenul oficial de eliberare a vizei bulgărești pentru cetățenii moldoveni este de zece zile, iar acest termen poate fi prelungit și până la 30 de zile, dacă este necesară o verificare suplimentară a cererii de viză. Cele mai frecvente „probleme” în activitatea secției consulare privind procesarea cererilor a solicitanților de vize bulgărești sunt greșelile sau inexactitățile comise de aceștia la completarea actelor respective.

– Excelență, ce rată au refuzurile de vize pentru Bulgaria și spuneți-ne dacă sunt cazuri în care cetățenii moldoveni, odată ce au obținut viza pentru Bulgaria, rămân ilegal acolo?

– Numărul vizelor refuzate este mic în comparație cu cel al vizelor refuzate pentru alte țări din UE. În general, Bulgaria nu se află printre destinațiile preferate pentru emigranții ilegali din Moldova și suntem mulțumiți de corectitudinea cetățenilor moldoveni față de Bulgaria. Totodată, cazuri de emigrație ilegală aproape că nu sunt. Poate faptul că Bulgaria încă nu este în spațiul Schengen influențează asupra procentului mic de emigranți ilegali.

– J. M. Barroso, președintele Comisiei Europene, declara în septembrie că Bulgaria îndeplinește criteriile necesare pentru aderarea la spațiul Schengen. Totuși, care sunt, după părerea dvs., perspectivele de aderare a Bulgariei la Schengen atât pe termen scurt, cât și pe termen lung?

– Partea bulgară a îndeplinit în întregime criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen. Primirea R. Bulgaria în Schengen este o chestiune politică, decizie care depinde de voința comună a actualilor membri ai spațiului Schengen.

– În fiecare an, Guvernul Bulgariei acordă burse de studii pentru tinerii din Moldova, de etnie bulgari, pentru a studia în instituțiile universitare din Bulgaria. Dacă sunteți la curent, acești tineri preferă să se întoarcă în R. Moldova pentru a-și profesa meseria sau aleg să rămână în Bulgaria?

– An de an, sunt admiși mai bine de 100 de tineri din Moldova pentru studii în Bulgaria. Este normal ca tinerii care trăiesc în lumea noastră globalizată să se orienteze la cea mai bună realizare profesională pentru ei. O parte dintre ei se întorc în Moldova, fiind educați în spiritul valorilor europene, o altă parte rămân în Bulgaria și aș spune că se integrează cu succes în elita societății bulgare. Totodată, alți tineri preferă activitatea în instituții sau companii europene, ceea ce arată că, în plan profesional, ei sunt pregătiți excelent.

– Domnule George Panaiotov, vorbiți o limbă română destul de fluentă. Cum v-a reușit și cărui fapt se datorează acest lucru?

– Am învățat limba română nu întâmplător. Când eram student, făceam referate în română, iar obiectul cercetării mele a fost „Istoria relațiilor bilaterale Bulgaria – România”. În plus, am practicat româna și în timp ce am avut două mandate la București, între anii 1998-2001 și 2003-2006.

– Dle ambasador, fiind în ajunul sărbătorilor de iarnă, nu pot să nu vă întreb: unde le veți petrece și ce bucate tradiționale veți avea pe masa de Crăciun?

– De sărbători, eu și soția vom fi în R. Moldova. A venit și mama mea din Bulgaria și Crăciunul îl vom sărbători acasă, în familie. Am fost invitați și la o petrecere de către comunitatea azerbaidjană, în Chișinău. Pentru masa de Crăciun, vom avea bucate tradiționale bulgărești. Tradiția din Bulgaria spune că pentru masa de Crăciun trebuie să fie șapte, nouă sau 11 feluri de mâncare, toate – fără carne, precum fasole, sarmale și, bineînțeles, rachiu sau vin.

– Vă mulțumim pentru interviu și vă urăm Crăciun fericit!