Zeci de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta, în primul rând, faţă de Guvernul Ponta. După demisia premierului, protestul a devenit unul la adresa corupţiei şi întregii clase politice considerată coruptă şi incompetenţa.
"Stradă" a cerut guvern de profesionişti, o guvernare eficientă şi integra, în folosul cetăţeanului.
Guvernul Cioloş vine, aşadar, pe un uriaş val de aşteptare publică, căreia trebuie să îi răspundă, însă, cu instrumentele limitate ale unui cabinet independent politic, obligat să îşi negocieze majoritatea pentru fiecare proiect cu exact clasa politică respinsă de societate.
Ce poate face? Ce şanse are? Ce aşteptări realiste putem avea?
În opinia analistului Armand Gosu, principala încercare a noului guvern va fi să reziste până în toamna lui 2016, ceea ce nu va fi simplu: "Chiar dacă va menţine această linie de continuitate cu guvernele USL şi PSD, guvernul va fi criticat, contestat chiar de către cei pe care-i protejează…. doar este în logică luptei politice."
Dacă va reuşi să se menţină, fără o majoritate stabilă în Parlament, Guvernul Cioloş poate realiza foarte puţine lucruri, dar importante: "o lege decentă a bugetului şi administrarea treburilor publice într-o manieră decentă. Nu vor fi reforme, ceea ce în sine reprezintă un minus, dar la nivelul superior al câtorva ministere, titularii ar putea încerca să aducă o cultură instituţională occidentală.
Şi Guvernul Cioloş trebuie să organizeze ireproşabil alegerile locale şi generale, fără interferenţă aparatului birocratic în procesul electoral şi în falsificarea rezultatelor", afirmă Armand Gosu.
Aşteptările de la noul guvern ale Otiliei Nuţu, analist de politici publice în energie şi infrastructură, companii publice, autorităţi de reglementare în cadrul Expert Forum, încep cu respectarea legii: "Fără OUG-uri care nu-şi pot justifică urgenţă, cu respectarea regulilor de transparenţă decizională, perioada de consultare etc.
Numirea procurorilor şefi să fie făcută cum cerea şi Comisia Europeană în 2013: cu procedura clară, transparenţă, competitivă, cu criterii clare de selecţie. Ministrul Justiţiei poate da un ordin de ministru prin care să descrie exact procedura: criteriile de selecţie cu punctaje, termenele de depunere a dosarelor, poate specifică chiar că interviurile la Ministerul Justiţiei ale candidaţilor să fie transmise online că interviurile de la CSM. Nu mai vrem trocuri între politicieni pe poziţii cheie în Justiţie."
O altă exigenţă a Otiliei Nuţu se referă la elaborarea unor bugete responsabile: "Să se termine odată cu transferurile de la Ministerul Dezvoltării către autorităţile locale, acordate ad hoc, fără criterii".
Foarte importantă este reforma companiilor de stat: "Să se publice date privind bugetele companiilor, managementul să se numească fără excepţii pe OUG 109, aplicată în litera şi spiritul ei, adică selecţia competitivă a managerilor şi consiliului de administraţie. Companiile de stat să respecte legea achiziţiilor publice pentru ce cumpără, dar să şi vândă competitiv, transparent, nediscriminatoriu. Adică să nu mai ajungem în vechea situaţie a contractelor cu ‘băieţii deştepţi’ de la Hidroelectrica."
Reducerea birocraţiei şi transparenţă ar trebui să fie cuvintele de ordine în viziunea comentatorului Adrian Moraru: "Aş vrea să văd puse pe site toate bugetele detaliate şi contractele ministerelor. Aş vrea să văd cheltuielile dlui Ponta. Aş vrea să văd online numele şi CV-urile tuturor funcţionarilor publici.
Aş vrea să văd fişe de post, fişe de pontaj, cine sunt şi ce au făcut cohortele angajate în cabinetele demnitarilor. M-aş aştepta să văd şedinţe de guvern transparente. Ştiu că există şi puncte pe ordinea de zi secrete, dar, când discutăm despre Legea Educaţiei, a Sănătăţii, de modificarea TVA, de legea achiziţiilor publice, nu văd ce e secret."
În opinia lui Adrian Moraru, "lucrurile pot fi schimbate şi prin gesturi mici, care pot fi făcute de mâine foarte simplu, strict în zona executivă, fără să ai nevoie de mari lupte".
Analistul George Rîpă pleacă de la premisa că actualul Guvern este construit pentru a funcţiona doar până la alegerile parlamentare din 2016 şi, în aceste condiţii, "în anumite zone sensibile pentru societate, cum ar fi Economia, Sănătatea sau Educaţia, nu se pot face minuni. Se pot începe unele reforme, care, însă, dacă nu vor fi continuate, nu vor avea niciun efect. Reformele în aceste domenii se văd în cel puţin o guvernare completă."
În schimb, consideră George Rîpă, este esenţial că actualul Guvern să transmită prin fapte faptul că a înţeles exigenţele de schimbare ale străzii: "să transmită mesaje ferme, fără dubiu, să susţină principii şi valori morale, chiar dacă riscă să între în coliziune cu Parlamentul.
La primele semne că actuală administraţie continuă să guverneze în paradigmă Guvernului Ponta, Cioloş şi miniştrii săi vor pierde sprijinul românilor, iar din acel moment vor deveni o anexă a Parlamentului".
George Rîpă constată că deja au fost făcute anumite compromisuri, "prin includerea în Guvern a unor persoane precum Dancu sau Tobă sau prin decizia de a roţi cadrele Guvernului Ponta şi a ni le prezenţa că noi.
Un rol important îl va avea comunicarea cu românii. Actualii guvernanţi trebuie să iasă public de fiecare dată când sistemul, Parlamentul sau partidele le vor cere să facă compromisuri. În caz contrar, vor deveni părtaşi în ochii românilor, iar sloganul, extrem de nociv, ‘PNL şi PSD aceeaşi mizerie’, îi va cuprinde şi pe ei."
Bruno Ştefan, preşedintele Fundaţiei "Biroul de Cercetări Sociale", este foarte optimist plecând de la faptul că pe unii dintre noii miniştri îi cunoaşte personal şi este convins de competenţă şi integritatea lor: "Nu am doar aşteptări, sunt convins că va împlini ceva. Lumea şi-a pus speranţa în Guvernul Cioloş, care are o mare susţinere publică.
Sunt pro-europeni şi cel mai pro-atlantist guvern pe care l-a avut România până acum. Din ce semnale dau cei cu care am vorbit, România trebuie să urmeze modelul de creştere economică accelerată al Coreei de Sud.
Mă aştept să avem rapid performanţă în absorbţia fondurilor europene, să apară proiecte de reducere a corupţiei şi pentru infrastructură. Aştept să pună oamenii potriviţi la locul potrivit, cel mai important lucru pentru a profesionaliza toate domeniile de activitate şi a diminuna corupţia".
Bazându-se pe măsurătorile sociologice pe care le face în diverse localităţi, Bruno Ştefan apeciaza că instalarea Guvernului Cioloş marchează şi începutul reaşezării întregii scene politice: "PSD a avut de ales între a dispărea sau a rămâne la 20%. În ultima vreme s-a prăbuşit chiar în fief-uri. Prin prezenţa lui în Guvern, Dancu le da un semnal pesediştilor să nu mai iasă în stradă. PSD este preferabil la guvernare şi la 20%, decât în stradă.
Partidele mici aproape că au dispărut. MP, ALDE, M10, UNPR, la un loc nu mai fac 3%. PNL acum este la aproape 70% în oraşe şi la 55% în comune, acolo unde am făcut eu cercetări, dar asta va dura numai până când s-or trezi alegătorii că nu e partidul lui Iohannis şi că e de fapt în Opoziţie."
Bruno Ştefan nu exclude că preşedintele să îşi dorească un alt partid: "Guvernul Cioloş s-ar putea transformă în partid sau ar putea reînvia PNŢ, pentru a capitaliza ce a câştigat acum Iohannis. În PNL oamenii îşi taie gâtul reciproc şi în teritoriu e o hemoragie uriaşă de la liberali spre alte partide, inclusiv PSD, rămas fără candidaţi în multe localităţi din cauza anchetelor DNA".
sursa: ziare.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
