Analiză: Cum plănuiește Kremlinul să-l lichideze pe Lukașenko și să preia controlul Armatei din Belarus, pentru a trage țara în război

Kremlinul complotează pentru a-l lichida pe Lukașenko și a prelua controlul armatei din Belarus, arată o analiză a RLI (Robert Lansing Institute). Potrivit unor surse din cadrul conducerii militare ruse, citate de RLI, Kremlinul a luat o decizie cu privire la o „soluție” radicală la problema antrenării Belarusului în agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Analiza specialiștilor de la RLI arată cum la instrucțiunile președintelui rus Vladimir Putin, la întoarcerea sa de la ultimul summit CSTO, serviciile de informații militare rusești ar putea încerca în zilele următoare să urmărească un scenariu care să implice fie o tentativă de asasinat care să-l vizeze pe președintele belarus Alexander Lukașenko, sau o sosie a acestuia, cu scopul de a-l intimida și de a-l determina să ordone într-un final trupelor sale să se angajeze direct în războiul împotriva Ucrainei, alături de trupele rusești, relatează sursele.

Cartierul general al GRU din Rusia analizează și scenariul care presupune ca Lukașenko să fie ucis în timpul operațiunii, în urma căruia atribuțiile sale vor fi încredințate actualului secretar general al CSTO, Sanislav Zas, care este pe deplin loial Rusiei și se află sub controlul GRU.

Potrivit complotului menționat, Zas va declara în scurt timp aderarea Belarusului la Rusia ca entitate autonomă, pentru a preveni, se presupune, amenințarea militară cu care se confruntă Belarusul din partea Ucrainei și a Poloniei. Va fi din nou lansată o narațiune de propagandă care va susține că atentatul împotriva lui Lukașenko a fost pus la cale de Washington, mai arată analiza RLI.

„În ambele scenarii, fie că este vorba de un atentat eșuat sau reușit asupra lui Aleksandr Lukașenko, vor fi prezentate „dovezi” fabricate despre „implicarea Ucrainei și Poloniei sub conducerea serviciilor de informații ale NATO”, care vor oferi un pretext formal pentru participarea în continuare a trupelor belaruse la operațiunile de luptă pe teritoriul ucrainean (…) Informațiile menționate confirmă evaluarea și ipoteza analiștilor exprimate în iunie 2022: Rusia încearcă să implice Belarusul în războiul din Ucraina, în vederea absorbției și a privării de suveranitate. Este probabil ca Rusia să urmărească să unească cele două armate sub un singur comandament propriu”, se mai arată în analiza RLI.

Analiza Institutului Robert Lansing privind modul prin care Putin încearcă să preia puterea în Belarus a fost publicată cu o zi înainte ca moartea subită a ministrului de Externe din Belarus să fie anunțată oficial de la Minsk.

Cronologia ultimelor zile

Analiza publicată de RLI în 25 noiembrie explică în detaliu cum, cu trupele rusești deja desfășurate în Belarus și cu grupurile de sabotaj trimise acolo, riscul ca Lukașenko să-și piardă funcția și să fie înlocuit de un lider marionetă rusesc este foarte ridicat:

„Este foarte probabil ca Rusia să organizeze acte de provocare armată în Belarus cu scopul de a-l împinge pe Lukașenko să se alăture războiului. Dar teama de a pierde puterea va rămâne un obstacol cheie pentru ca acesta să facă acest pas. Mai mult, ultimele rapoarte venite din surse de la Moscova confirmă concluziile preliminare ale analiștilor institutului și indică, deci, în favoarea unui scenariu dramatic pentru Aleksandr Lukașenko”.

Doar o zi mai târziu de la predicțiile RLI care citează surse din conducerea militară rusă, în 26 noiembrie, din Belarus a venit o veste care a provocat rumoare în presa internațională și a luat cel puțin prin surprindere opinia publică: Șeful diplomației lui Lukașenko a murit, iar cauza morții nu a fost făcută publică nici 24 de ore mai târziu, în 27 noiembrie.

Informația a apărut prima dată în agenția de stat de la Minsk, Belta, sâmbătă după-amiază, care îl cita pe secretarul de presă al Ministerului belarus de Externe, Anatoly Glaz. Informația s-a rostogolit rapid în presa internațională, care a ridicat întrebări referitoare la moartea subită a diplomatului belarus.

Rusia a reacționat câteva ore mai târziu, dar doar prin vocea purtătorului de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, care anunța că oficialii ruși ”sunt șocați”, adăugând că „condoleanțele oficiale vor fi publicate în curând”.

Când a murit, ministrul de Externe belarus Vladimir Makei era abia întors de la conferința Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) – o alianță militară a mai multor state ex-sovietice- la Erevan, și urma să se întâlnească luni cu omologul rus Serghei Lavrov.

Înainte de alegerile prezidențiale și de protestele antiguvernamentale în masă din Belarus din 2020, Makei a fost unul dintre inițiatorii eforturilor de îmbunătățire a relațiilor Belarusului cu Occidentul și a criticat Rusia. Cu toate acestea, el și-a schimbat brusc poziția după începerea protestelor, susținând că acestea au fost inspirate de agenți ai Occidentului.