București, 2016. Alegeri locale într-un singur tur de scrutin. Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România nu reușesc să ajungă la un numitor comun și susțin candidați diferiți. PNL reușește contraperformanța de a propune nu mai puțin de patru nume de „viitori” primari în decurs de câteva luni. Rezultatul: PSD câștigă Primăria Generală cu aproape 43%, pe fondul unei participări extrem de scăzute. Nicușor Dan urmează cu puțin peste 30%, iar PNL cu 11%.

Chișinău, 2018. Demisia din funcția de primar a lui Dorin Chirtoacă, cercetat într-un dosar penal, deschide calea alegerilor anticipate care vor fi organizate în 20 Mai, 2018. Alegeri locale în două tururi, deci cu posibilitatea ca cele două partide extra-parlamentare pro-europene, Platforma Demnitate și Adevăr (PP DA), respectiv Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), să ajungă ulterior la un numitor comun. PP DA își anunță candidatul, pe Andrei Năstase, fără a fi însă o decizie comună la acel moment a celor două partide. Cu toate acestea, PAS decide să-l susțină pe Năstase, preferând să coaguleze electoratul pro-european din Chișinău încă de la început în jurul acestuia.

Chișinăul pare să fi învățat din greșelile Bucureștiului. Un candidat comun PAS-PP DA ar avea, teoretic, mai multe șanse de câștig. O alianță PAS-PP DA nu înseamnă, însă, o sumă a scorurilor electorale ale PAS și PP DA separat.

Situația este puțin bizară. PP-DA este partidul mai mic din această alianță, ceea ce va face dificilă mobilizarea întregului electorat PAS pentru susținerea acestuia. Nici anunțarea candidaturii în avans, înaintea unei decizii comune a celor două partide, nu-l va ajuta foarte tare pe Andrei Năstase. Merită reamintit însă că în timpul alegerilor prezidențiale din 2016, a fost Năstase cel care s-a retras în favoarea Maiei Sandu.

Câștigarea primăriei Chișinăului este mult mai dificilă pentru două partide extra-parlamentare, PAS și PP DA, decât ar fi fost pentru o alianță USR-PNL la București. Bucureștiul venea în 2016 după perioada Sorin Oprescu, „candidatul independent’ susținut de PSD. Chișinăul vine după Dorin Chirtoacă, teoretic „pro european”. Ambii cercetați penal.

Alegerile din 20 Mai din Chișinău vor fi, cel mai probabil, o luptă în trei, între Ion Ceban, candidatul Partidului Socialist, sprijinit de Igor Dodon, Andrei Năstase, candidatul PAS-PP DA și Silvia Radu, actualul primar interimar al Chișinăului, dar care nu și-a anunțat încă candidatura la alegeri. Silvia Radu este modelul Sorin Oprescu din București, „independent”, dar susținut de Partidul Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc.

Ce merită de urmărit?

1. Decizia Partidului Democrat din Moldova de a nu propune oficial un candidat propriu la primărie. Este același scenariu folosit de PDM în alegerile prezidențiale din 2016, când teoretic au dorit coagularea forțelor pro europene și au „susținut-o” pe Maia Sandu. Atât Maia Sandu, cât și Andrei Năstase, au refuzat „oferta” PDM. Jocul de-a „Vestul versus Estul”, practicat de PDM, este deja răsuflat , chiar suprasaturat. Cele două partide majore – PDM, pro european doar în teorie, și PSRM, partidul socialist, au relații mai mult decât amicale.

Într-o analiză Deutsche Welle, Dodon era numit „presedintele cuminte, suspendat ori de câte ori vrea Plahotniuc”. În momentele critice, precum schimbarea sistemului electoral din 2017, PDM și PSRM au fost pe aceeași lungime de undă. Scopul lor este unul simplu: menținerea la putere.

Asistăm, astfel, la o nouă păcăleală pe care doar Guvernul României/Partidul Social Democrat, aflat în plin desant la Chișinău în ultimul an (Tudose în iulie 2017, Viorică Dăncilă în Februarie 2018, Gabriela Firea în Martie 2018), pare să o mai rostogolească. PDM și PSD sunt două partide prietene.

2. Silvia Radu – Actualul primar interimar al Chișinăului nu a anunțat încă dacă va candida. A spus însă că dacă se va decide, va fi „candidat independent”. Este modelul patentat la București de Sorin Oprescu, candidat independent susținut de PSD. La Chișinău, ar fi susținută de PDM. O eventuală intrare în turul doi a Silviei Radu și a candidatului PSRM, Ion Ceban, ar fi cartea câștigatoare a binomului Plahotniuc-Dodon. Sigur, se vor certa, vor continua jocul de-a „Estul și Vestul”, dar la final ambii ar fi mulțumiți. Important este ca Andrei Năstase să nu între în turul doi.

3. Cum arată Chișinăul? La Chișinău, la alegerile prezidențiale din 2016, Maia Sandu, susținută la rândul său de Andrei Năstase, a obținut undeva la 55%, surclasându-l pe Igor Dodon, pe fondul unei prezențe ridicate la vot. La nivelul întregii țări, Igor Dodon a câștigat cu 52%. O eventuală victorie a candidatului PAS-PP DA la alegerile din Chișinău ar da un imbold masiv pentru alegerile legislative din toamnă anului acesta.

Ce s-a schimbat totuși la Chișinău în perioada 2016-2018?

Electoratul Maiei Sandu de la prezidențiale -> Va migra el în totalitate spre susținerea lui Andrei Năstase la locale? Greu de crezut. Susținerea candidatului partidului mai mic poate provoca animozități în cadrul propriului partid și electorat. Maia Sandu este mai bine cotată în sondajele de opinie din Moldova în comparație cu Andrei Năstase.

Mobilizarea Partidului Acțiune și Solidaritate -> Accederea în turul doi și câștigarea alegerilor locale de către Andrei Năstase va depinde și de modul în care cele două partide vor conlucra. Anunțarea în avans a candidatului PP DA, fără o decizie unanim acceptată la nivelul celor două partide, ar putea cântări în mobilizarea acestora. În sondajele actuale din Moldova, doar 50% din votanții PAS ar vota PPDA, față de 75% din votanții PP DA care ar vota PAS. Rămâne de văzut cum vor reuși cei doi lideri, Andrei Năstase și Maia Sandu, să mobilizele resursele ambelor partide.

Preluarea Primăriei de către Silvia Radu -> În 2016, Primăria din Chișinău nu era dominată de Silvia Radu via PDM. Ca primar în funcție, aceasta dispune de numeroase resurse pentru campanie – atât formale (e.g numărul ridicat de promisiuni din ultima vreme, acțiuni de marketing – campanii de asfaltare, de curățenie, de birocratizare, dar în mod special folosirea marotei „greaua moștenire” și eliberarea de diverși funcționari din funcție), cât și informale. Discursul acesteia se încadrează în acest tipar și va miza probabil exact pe acest profil, al celui care are nevoie de un nou mandat pentru a repara greșelile predecesorilor ei. Sună cunoscut?

Rată de participare – Alegeri locale vs alegeri prezidențiale. Prezența la vot la alegerile prezidențiale este ceva mai ridicată față de cele locale. Prezența la vot la alegerile locale pentru Chișinău în 2015 a fost de 48.68%. În 2016, la alegerile prezidențiale, Chișinăul a ieșit la vot în proporție de 58%, o diferență foarte mare. Pentru o eventuală victorie în alegeri, Andrei Năstase are nevoie de o rată de participare în turul doi relativ apropiată de cea de la prezidențiale și atragerea aproape în totalitate a electoratului Maiei Sandu.

5. Nehotărâții – Categoria Nu știu/ Nu răspund – Ultimul sondaj de opinie referitor la alegerile din Chișinău (ce trebuie privit cu precauție) arată totuși o rată a nehotărâților de aproape 25%. Atât Andrei Năstase, cât și Maia Sandu, au capacitatatea de a mobiliza categorii importante de electorat, dar ușor diferite, ceea ce s-ar putea dovedi important.

Deși foarte dificil, sunt șanse ca cele două partide să câștige prin Andrei Năstase. Ceea ce pare sigur, în acest moment, este faptul că Ion Ceban are prima șansă pentru turul doi. Rămâne de văzut dacă, în acest context, va reuși Andrei Năstase să o devanseze pe Silvia Radu (dacă va candida), actualul primar interimar al Chișinăului.

Dacă acesta va fi scenariul, se va repeta cel de la prezidențiale, în care PDM va juca de fapt în tabăra socialiștilor. Rămâne de văzut dacă Silvia Radu va candida și cât va conta faptul că este primarul în funcție ce mizează pe cartea „independentului”, dar și suportul pe care îl va primi din partea PDM. La București, acest scenariu a fost câștigător.

În turul doi, Andrei Năstase ar avea, în orice scenariu, de luptat împotriva binomului Plahotniuc-Dodon. Sondajele de opinie din Republica Moldova sunt destul de contradictorii și trebuie tratate cu precauție, jonglând între Maia Sandu, Andrei Năstase, Ion Ceban și Silvia Radu pe primele locuri. Rămâne să vedem cât de curând cum arată topul după decizia Maiei Sandu de a-l susține pe Andrei Năstase. Dincolo de problemele inerente ale unei alianțe, scopul atât al PPDA, cât și al PAS, este de a oferi o variantă credibilă pentru actualele partide aflate la putere, teoretic „pro europene”. Iar Chișinăul poate fi un bun început.

La București, USR și PNL nici nu au mimat că încearcă o alianță politică, cu toate că alegerile din primul tur le-ar fi obligat să facă asta. Tot la București, jocul de-a „candidatul independent” a fost câștigător.

La Chișinău, cele două partide au înțeles că au nevoie să meargă împreună în alegeri, însă rămâne de văzut dacă susținerea lui Andrei Năstase va fi cea câștigatoare. Altfel, va rămâne întrebarea „Cum ar fi fost dacă Maia Sandu ar fi candidat?”. Teoretic, cu mai multe șanse ca Andrei Năstase și cum va afecta asta alegerile legislative din toamna lui 2018.

În orice caz, Chișinăul nu ar trebui să repete greșelile Bucureștiului. 

Sursa: contributors.ro
Autor: Alexandru Damian