Cum se îngrijește statul și Departamentul instituțiilor penitenciare de infractori, de eliminarea spiritului criminal din ei și de reintegrarea lor ulterioară în societate? Cât costă întreținerea unui deținut și dacă îi este asigurat strictul necesar invocat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului etc.?

Deși numărul pușcăriașilor a scăzut comparativ cu anii 1995-2007, în care penitenciarele „găzduiau” în medie 9900 de criminali, până în prezent, unele închisori întâmpină dificultăți din cauza suprasaturației. Ultima numărătoare, care a avut loc la 1 ianuarie a.c., arată că în total avem 6583 de deținuți. Faptul că plafonul planificat, care recomandă patru metri pătrați per deținut, permite privarea de libertate a 7548 de oameni, pare a fi nesemnificativ.

Moștenirile din URSS, teroarea deținuților

Informația privind numărul deţinuţilor aflaţi în penitenciarele RM indică faptul că unele penitenciare au depășit plafonul programat. În penitenciarul din Leova se află 339 de deținuți, cu 49 mai mulți decât permite legea, izolatorul din Cahul are cu 89 de persoane mai mult, iar cel din Chișinău depășește limita cu tocmai 407 delincvenți. Lista de încălcare a limitelor continuă, în timp ce unele penitenciare nu sunt nici pe jumătate ocupate.

„Chiar dacă, uneori, plafonul planificat de numărul de deținuți este depășit la data realizării sondajului, nu înseamnă că deținuții nu au spațiul lor. Le este asigurat tot necesarul, inclusiv patul. Fluctuația de deținuți în cadrul penitenciarelor este foarte mare, iar faptul că unele sunt suprasolicitate se explică prin aceea că unele penitenciare nu întrunesc condițiile necesare pentru pedeapsa pe care trebuie s-o ispășească condamnații. În același timp, închisorile îndeplinesc normele necesare pentru traiul deținuților”, declară Ana Druță, șef al Direcției relații publice și secretariat.

Un exemplu elocvent, care contrazice cele spuse mai sus, ar fi situația din cadrul Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, care a fost constatată la 3 octombrie 2012. Potrivit informaţiei oferite de către conducerea închisorii la momentul vizitei, în Penitenciarul nr. 13, care este format din edificii construite încă în secolul XIX, se deţineau 1205 persoane. Potrivit standardelor de detenţie, aici ar urma să fie deţinute maximum 650 de persoane. Drept explicație la raportul întocmit în urma vizitei, realizat de Anatolie Munteanu, avocat parlamentar și preşedinte al Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii, a fost faptul că „organele de urmărire penală și instanțele judecătorești tergiversează examinarea cauzelor penale”. De altfel, Oleg Efrim, ministrul Justiției, a adăugat în scrisoarea sa că „problematica de bază a Penitenciarului nr. 13, la moment, este infrastructura învechită, moștenită din timpurile URSS și insuficiența bugetară ce nu permite realizarea modernizării și construcției unui nou penitenciar, din care motiv persistă suprapopularea penitenciarului”.

Fără colete de la rude sunt nevoiți să mănânce „necomestibilul”

Cu toate acestea, infrastructura învechită a penitenciarelor nu explică cauza hranei necomestibile oferită deținuților. Problema alimentaţiei în instituţiile penitenciare a fost în atenţia specialiștilor. „Circa 27% din deținuți și 47% din deținute susțin că mâncarea nu este comestibilă și nu poate fi consumată”, explică avocații parlamentari care au studiat situația din închisorile moldave.

Conform legii, condamnaţilor li se asigură de trei ori pe zi, la ore prestabilite, gratuit, hrană caldă. Deși oficial, alocaţiile pentru alimentaţia deţinuţilor au crescut în ultimii ani, iar produsele alimentare sunt achiziționate centralizat la nivel de sistem de către Departamentul instituțiilor penitenciare, problema alimentației continuă să fie abordată de către condamnaţi în cadrul vizitelor efectuate în instituţiile penitenciare.

În discuţiile condamnaților cu specialiștii de la Centrul Naţional pentru Drepturile Omului, primii au afirmat că hrana este proastă din punct de vedere calitativ şi insuficientă din punct de vedere cantitativ, este una şi aceeaşi în fiecare zi şi se prepară în condiţii ce nu permit un nivel de igienă adecvat. De asemenea, din discuţiile avute cu administraţiile penitenciarelor vizitate, avocații parlamentari au constatat că administrațiile susțin că „este imposibil de a asigura deţinuţii cu hrană potrivit varietăţii produselor prevăzute în HG nr. 609 din 2006”. „Alimentarea deţinuţilor este menţinută şi prin contribuţia ajutoarelor umanitare şi a coletelor trimise de la rude, cu impact asupra bugetului familiilor condamnaţilor. 78% din deținuți și 74% din deținute afirmă că primesc colete alimentare din exterior”, arată sondajul realizat de Ministerul Justiției.

Frică 24h/7

Studiul pe tema „Administrarea penitenciarelor în serviciul drepturilor omului în detenţie”, realizat de Ministerul Justiţiei, Departamentul instituţiilor penitenciare, mai arată că „8% din deţinuţi nu se simt în siguranţă în penitenciare pe timp de zi şi 26% – pe timp de noapte, în comparaţie cu 30% de deţinute care nu se simt în siguranţă pe timp de zi şi 32% pe timp de noapte”, frica fiind provocată de alți deținuți, ori chiar de administrația penitenciarului. Sondajul a scos la iveală și faptul că 23% din deţinutele care au cerut să fie transferate în alt penitenciar au motivat această cerere prin „pericolul perceput în penitenciarul în care se află”.

În condițiile în care fiind liberi sunt impuși la sărăcie, greutățile vieții, lipsa educației sau perturbări de personalitate, ajunși după gratii, delincvenților le sunt oferite foarte puține condiții pentru a se dezvolta în direcția pozitivă și a scăpa de frustrările trecutului. Chiar dacă unii au ocazia să citească o carte sau să vizioneze o emisiune televizată, sunt oare aceste măsuri suficiente pentru reintegrarea delincvenților în societate și micșorarea gradului criminogen?

Costurile programului de cheltuieli pentru sectorul „Sistemul penitenciar” pe anul 2013 calculează 323787,4 mii lei și implică asigurarea funcționării sistemului penitenciar, modernizarea, renovarea închisorilor și construcția altor noi.