La începutul acestui an, un consilier al președintelui Putin a descris Marea Britanie ca o mică insulă, căreia nimeni nu-i acordă nicio atenție, scrie publicația britanică „The Telegraph”.
De fapt, această insulă mică are un Produs Intern Brut de aproximativ 2,5 miliarde dolari (1,54 miliarde de lire sterline), în comparație cu PIB-ul Rusiei de 2,0 miliarde dolari. Iar Marea Britanie face acest lucru în ciuda faptului că Rusia are de două ori mai mulți oameni.
Mai mult, la momentul actual, potrivit publicației engleze, Marea Britanie pare a fi lider în recuperarea mondială. Nu-i rău pentru o mică insulă. Poate că oamenii ar trebui să acorde mai multă atenție la acest lucru, în special în Rusia.
Starea economică a Rusiei este precară. Câteva săptămâni în urmă, Ministerul rus al Economiei a redus previziunile sale de creștere medie anuală de la 4%, cum este în prezent, la 2.5% pentru 2030.
Economia Rusiei este extrem de slabă, fiind într-o recesiune tehnică în prima jumătate a anului și înregistrează o creștere de doar aproximativ 1% în acest an.
Creșterea puternică anterioară a Rusiei a câștigat includerea ei în grupul de țări cunoscute ca BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud). De fapt, aceasta a dat o impresie înșelătoare vizavi de dinamismul Rusiei. Cel mai important, în ultimii 10 ani, prețurile mai mari la petrol au crescut veniturile din export ale Rusiei și, prin urmare, puterea ei de cheltuieli, de către un cumulat de 1500 miliarde dolari.
Între timp, demontarea economiei sovietice a creat capacităţi uriașe de rezervă, nu în ultimul rând, pe piața forței de muncă. În plus, introducerea de reforme pe piață, după colapsul sovietic, a stimulat îmbunătățirea productivității. Cu toate acestea, după un deceniu de creștere rapidă, economia Rusiei a căzut din nou. Mai mult, presiunile demografice cresc, întrucât populația este în scădere de aproximativ 0.5% pe an.
Autorul articolului pentru „The Telegraph”, Roger Bootle, precizează că, în ciuda recentei slăbiciuni a creșterii economice, există puține dovezi că economia ar da înapoi. În ultimele luni, inflația a început să scadă, dar 6.3% rămâne deasupra intervalului țintă al Băncii Centrale de 5% – 6%. Acest lucru a împiedicat banca centrală să reducă ratele dobânzii. Între timp, prețul petrolului necesar pentru a echilibra bugetul a crescut de la aproximativ 40 de dolari pe baril în 2007 la aproximativ 110 dolari.
Soluția ar fi creșterea investițiilor și a productivității. Rata de investiții în Rusia este puțin peste 20% din PIB, în timp ce media de pe o piață în curs de dezvoltare este de 27% din PIB şi de 30% în Asia. O mare parte din investițiile recente în Rusia au fost în sectoarele de petrol și gaze, care consolidează modelul vechi de creștere a sectorului energetic. Investițiile în infrastructura publică rămâne scăzută. Guvernul a anunțat o serie de proiecte (cum ar fi o linie nouă de tren între Moscova și Kazan), dar lucrările la acestea încă nu au început.
O altă parte a problemei ar fi sistemul bancar disfuncțional, care tinde să limiteze creditarea întreprinderilor mici și mijlocii. Dar, dincolo de aceasta, există scurgerea de capital substanțial. Banca Centrală crede că 55 miliarde dolari de capital va curge din țară în acest an (echivalentul a 2.5% din PIB).
Problemele fundamentale sunt sistemul politic și juridic, nivelul îngrozitor de ridicat al corupției și al demografiei îngrozitoare. Primii doi factori inhibă serios investițiile atât interne, cât și externe. Acestea, de asemenea, reduc în mod direct productivitatea, iar randamentul final nu este la fel de mare ca acesta care ar trebui să fie.
Un alt factor subapreciat, de multe ori, este demografia. Rusia suferă atât de o rată scăzută a natalității, cât și o rată de deces mare, nu în ultimul rând din cauza unor boli legate de consumul de alcool. Dar Rusia are de suferit și din cauza ratei mari de emigrare, pentru că oamenii au obosit de corupție și standardele de viață scăzute din Rusia. Această ţară nu poate să-şi permită să piardă tineri profesioniști, educați, muncitori și ambițioşi. În prezent, prin imigrația din Asia Centrală se compensează numărul de oameni, dar nu și expertiza profesională.
Există speranță pentru viitor? În Rusia există o puternică tradiție de corupție, mergând astfel înapoi la timpurile țariste. Deci, ar fi naiv să ne imaginăm că un dictator binevoitor ar putea pur și simplu da cu o baghetă magică peste ea. Pe de altă parte, înainte de Primul Război Mondial, în ciuda corupției endemice, Rusia a reușit să fie una dintre țările industriale cu cea mai rapidă creștere din lume.
Deși acum Rusia este în mare măsură dependentă de veniturile din petrol, poziția financiară a guvernului rus este puternică. Bugetul său este doar puțin în deficit, în valoare de aproximativ 0.5% din PIB, iar raportul datoriei publice în PIB este de numai aproximativ 11%.
Totuşi, deși există posibile creşteri şi îmbunătăţiri, este dificil să fim optimiști fără schimbări radicale ale regimului politic. Cheltuielile de infrastructură pot fi ușor întârziate sau pierdute, drepturile de proprietate ar putea continua să fie încălcate și reformele să fie blocate. În consecință, perspectiva este, probabil, de a continua creșterea productivității scăzute și migrația oamenilor.
Într-un fel, nu pot să cred că o națiune mare va face implozie în acest mod și sper că Rusia va găsi o cale de salvare. Dar, așa cum stau lucrurile, este greu pentru a vedea ce ar putea fi…
R. Moldova, în fața a două uniuni
Pornind de la această analiză privind economia şi situaţia precară din Rusia în comparație cu Marea Britanie, țări care sunt în Uniunea Vamală și, respectiv, în UE, şi având în vedere divizarea societăţii noastre pe marginea opţiunii integraţioniste – Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan (UV RBK) – analiştii de la Centrul Analitic „Expert-Grup” susțin că opțiunea integraționistă urmărită nu trebuie să vină în detrimentul oricăreia din acestea. Astfel, opțiunea aderării al ZLSAC este mai binevenită, din simplu motiv că aceasta nu exclude participarea în cadrul Acordului de comerț liber multilateral cu țările CSI. Aderarea la UV RBK implică o formă mai profundă de integrare, pentru care R. Moldova nu este pregătită. În acest caz, Moldova va fi obligată să cedeze Federației Ruse autonomia privind stabilirea politicii tarifare și să se alinieze la nivelul tarifelor din UV RBK, care sunt mult mai protecționiste. În plus, aderarea la UV RBK nu este compatibilă cu ZLSAC. Aceasta va determina UE să anuleze Preferințele Comerciale Autonome acordate Moldovei.
În rezultat, aceasta va cauza reducerea exporturilor totale cu circa 9% și va spori dependența economică de piața CSI, și în special de Federația Rusă. În schimb, aderarea la ZLSAC va impulsiona creșterea exporturilor cu peste 11% și va contribui în mod esențial la diversificarea lor. Calculele sugerează că, în cazul aderării la ZLSAC, economia Moldovei se va extinde cu circa 6,4%, în timp ce opțiunea UV RBK va determina contractarea acesteia cu 4%.
Mai mult, aderarea la UV RBK va conduce la perpetuarea monopolului rusesc asupra sectorului energetic al RM. Integrarea în politicile energetice euroasiatice prin aderarea inițială la UV RBK va determina abandonarea Comunității Energetice. Totodată, reducerea prețurilor la gazele naturale livrate de „Gazprom” cu circa 30%, anticipată în urma aderării la UV RBK, este incertă, din cauza lipsei unui cadru juridic clar care ar reglementa acest subiect.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
