TIMPUL continuă seria de articole dedicate așa-zisei neutralități a R. Moldova. În VOX-ul cu deputați din Parlament (Republica Moldova în capcana neutralității), Sergiu Sârbu (PDM) spune: „Neutralitatea înseamnă neparticiparea statului în niciun fel de acțiuni militare pe teritoriul altor state, se interzice amplasarea trupelor militare străine pe teritoriul țării și, evident neutralitatea presupune neparticiparea la niciun fel de alianțe sau blocuri militare. Totodată, statul neutru poate să aibă armată, are dreptul să-și apere teritoriul de invazii și să participe la acțiuni de menținere a păcii”, iar E. Mușuc (PCRM): „Neutralitatea pentru R. Moldova înseamnă neimplicarea în conflicte armate. Noi am și propus un proiect de lege ce concretizează acest statut. Deși este formulat în Constituție, credem că ideea de neutralitate trebuie desfășurată printr-o lege specială. Statutul de neutralitate în orice țară înseamnă desigur și neamplasarea altor armate pe teritoriul propriu”.

I. Ce înseamnă STAT NEUTRU?

Teoria spune că un stat neutru este o țară suverană care își declară neutralitatea față de beligeranți (!). Un stat non-beligerant nu trebuie neapărat să fie și neutru. Drepturile și obligațiile statelor neutre sunt definite în Secțiunea 5 și 13 din Convenția de la Haga din 1907.
Capitolul I (Drepturile și obligațiile puterilor neutre)

Art. 1 Teritoriul statelor neutre este inviolabil

Art. 2 Beligeranților li se interzice să-și mute trupele sau convoaiele cu muniție de război pe teritoriul unui stat neutru.
(…)
Art. 4 Trupe de combatanți nu pot fi recrutate de agenții deschise pe teritoriul statului neutru.
Art. 5 O putere neutră nu trebuie să permită acțiuni ce se încadrează la art. 2 și art. 4.
(…)
Art. 10 Faptul că un stat neutru rezistă, chiar și prin forță la încercările de violare a neutralității, nu pot fi considerate acte ostile.

II. R. Moldova are de partea sa adevărul, dar nu face nimic

Articolul 5 obligă Republica Moldova, pentru a fi de facto un stat neutru, să nu permită existență pe teritoriul țării de trupe și baze militare ale altui stat.

Republica Moldova și-a declarat așa-numita neutralitate prin Constituția din 1994. 20 de ani de când Moldova este neutră doar formal, în realitate, F. Rusă (URSS) are baze militare în RM, deci RM nu este un stat neutru.

Articolul 10 întărește dreptul RM de a folosi forțe armate pentru a se asigura că Constituția este respectată pe teritoriul național. Respectarea acestui drept al unui stat este un atribut indispensabil în afirmarea de jure și de facto a conceptului de neutralitate.

Din punct de vedere legal, neutralitatea nu împiedică RM să aibă aliați sau să intre în alianțe militare de securitate și apărare. Din păcate, în RM nu există o lege care ar detalia acest concept destul de vag.

Doctrina militară oficială a Republicii Moldova

(Studiu IDIS, 2006): Doctrina militară a Republicii Moldova se angajează să aibă un caracter strict defensiv. Experții consideră că la moment neutralitatea a fost adoptată din două motive. În primul rând, statul Republica Moldova nu avea istorie militară, iar neutralitatea era văzută ca un substitut pentru o armată puternică. Neutralitatea permanentă a devenit astfel cea mai ieftină și cea mai convenabilă cale pentru a apăra suveranitatea și independența națională. Neutralitatea poate fi văzută ca o strategie de supraviețuire în cazul unui conflict major între „vecini”. Altă explicație ar putea fi că starea de neutralitate ar servi probabil ca un argument pentru retragerea trupelor și bazelor militare rusești de pe teritoriul R. Moldova.

III. Fără a ști cine suntem, nu putem avea doctrină militară

Doctrina militară trebuie să furnizeze un cadru conceptual despre serviciul militar: „Cine suntem noi?”, „Ce vom face?”, „Cum vom face?”, „Cum am făcut asta în trecut?”. RM e URSS, fostă gubernie țaristă Basarabia sau e parte a Regatului Român și a fostului principat Moldova? Vom continua să servim interesele ocupantului sau ne vom afirma drepturile în fața lui? Vom continua să-i mințim pe oameni despre războiul de independență pierdut în 1992? Așteptăm analizele istoricilor staliniști despre neutralitatea totală a Moldovei din timpurile lui Ștefan cel Mare.

IV. Neutralitatea și NATO

Caracterul neutru al unui stat este o doar formă pentru a garanta securitatea unei țări în eventualitatea unui conflict local, regional sau global. Neutralitatea nu înseamnă lipsa aliaților (cum doresc unii politicienii din Chișinău și Tiraspol), ci neimplicarea statului în niciun fel de conflict provocat de vecini și nu numai. NATO este o alianță exclusiv defensivă, concept perfect compatibil cu neutralitatea care implică că RM nu se angajează în alianțe de război în eventualitatea unui conflict.

Pentru ca RM să devină de facto un stat neutru este nevoie ca autoritățile legale de la Chișinău să restabilească controlul asupra întregului teritoriu național și să evacueze armamentul fostei URSS alături de trupe.

O alternativă ar fi adoptarea unei legi în Parlament ce ar clasifica statutul „Transnistriei” ca regiune ocupată de armata F. Ruse (sau regiunea controlată de insurgenți înarmați), instaurarea unui hotar provizoriu (dar păzit foarte bine) pe Nistru ce ar permite controlul de facto al frontierei și crearea unui cadru legal ce ar permite R. Moldova să adere la NATO pentru a putea asigura securitatea tuturor cetățenilor săi.

Aliați – nu! Armată – nu! Neutralitatea – da!

Lipsa unei retorici coerente cu privire la securitatea națională a dus RM în pragul unei catastrofe. Dacă evenimentele din estul Ucrainei ar avea loc mâine în RM, nu avem nici aliați și nici armată. Statutul de neutralitate este convenabil doar statului care ocupă în continuare teritorii din RM. El este garanția că cetățenii din RM sunt la mâna spetznazului rusesc.

Planul Federației Ruse este simplu: calea spre „pace” (mir) se poate obține doar dacă separatiștii pro-ruși sunt înarmați până-n dinți cu „katiușe” și „graduri”, iar tu ești neutru, fără armată și fără aliați.

V. Republica Moldova, între dorințe și necesități

Un stat tânăr și fără experiență internațională ca RM este victima clasică a politicienilor populiști care au impresia că rezolvarea problemelor este să faci „ce vor oamenii” fără să ții cont de necesitățile lor reale. E ca și cum un părinte și-ar hrăni bebelușul doar cu ciocolată – sub pretextul că el asta vrea și asta îl „mulțumește”. Scuza că „moldovenii nu vor NATO” este un truc pe care politicienii de la putere și din opoziție îl folosesc pentru a-și justifica propria incompetență. Din păcate, RM nu vrea să învețe din lecțiile din trecut. Nu avem nevoie de o nouă ocupație rusească, de sute sau mii de victime pentru a înțelege că fără NATO nu ne putem asigura securitatea și prosperitatea.

VI. Neutralitatea și Uniunea Europeană

Neutralitatea Suediei. După războaiele napoleoniene, Suedia nu a mai fost implicată direct în conflicte militare. S-a implicat în schimb în acțiuni majore de pacificare. Accesul la UE în 1995 a însemnat că neutralitatea ca principiu este abolit. Suedia este în continuare un stat fără alianțe în legătură cu politica externă și de securitate, totuși menține legături puternice cu NATO. Personal activ: 37 de mii și 12 mii de rezerviști. Buget anual pentru armată – 6,46 miliarde euro.

Irlanda (4.5 mln. cetățeni) are un concept specific asupra neutralității ce le permite cetățenilor săi să facă serviciul militar și în armata altor state (majoritatea pentru Marea Britanie). Politicienii din Irlanda afirmă că țara lor, fiind parte a UE, nu mai este neutră, dar nici nu e implicată în alianțe militare (Marea Britanie față de care și-a declarat Irlanda independența este membră fondatoare a NATO). Personal activ: 10 mii și 4000 de rezerviști. Buget anual: 1.23 miliarde dolari.

Elveția (8 mln. cetățeni) este cea mai veche țară neutră, din 1815. Elveția are una din cele mai bine pregătite armate din lume. Personalul activ:150 de mii, 30 de mii de rezerviști. Bugetul anual: 4.83 miliarde dolari.

Finlanda (5.4 mln. cetățeni) este cea mai predispusă spre o aderare la NATO, mai ales în contextul conflictului din Ucraina. Personal activ: 37 de mii. Rezerviști: 350 de mii. Bugetul anual: 2.85 miliarde dolari.

Austria (8.4 mln. cetățeni) a devenit neutră ca urmare a celor două ocupații succesive: naziste și sovietice. Personalul activ: 25 de mii. Rezerviști: 27 de mii. Buget anual: 2.48 miliarde dolari (furnizori de armament: Franța, Germania, Italia, Suedia și Statele Unite).

Islanda – un exemplu pentru Republica Moldova?

Islanda este unica țară membră NATO și UE ce nu are armată terestră. Defensiva Islandei este formată exclusiv din Garda de Coastă, ce patrulează spațiul maritim și aerian. Islanda are unul dintre cele mai mici bugete pentru armată din lume: 9.9 milioane dolari (doar țări precum Guyana, Liberia, Seychelles și Gambia au costuri mai mici).

VII. Bugetul armatei în 2014, în RM, a fost de aproape 20 de milioane dolari

Pentru a înțelege dimensiunea catastrofei eminente pentru R. Moldova, e suficient să ne uităm la bugetul F. Ruse pentru 2012: 90 miliarde dolari.
Neutralitatea nu vine gratis, ea costă mai mult decât o alianță defensivă. Prezența trupelor străine în RM și existența unui conflict în regiune au blocat pe termen infinit investițiile străine și au adus RM pagube de miliarde.

Nici aderarea la NATO nu transformă peste noapte armata noastră în una puternică și capabilă să se apere. Pentru a putea compara ce buget ar avea R. Moldova, ne putem uita la Estonia (1.2 mln. de cetățeni) care are personal activ: 16 mii și peste 200 de mii de rezerviști. Buget anual: 340 milioane de euro.

Trebuie menționat că Uniunea Europeană își propune să aibă o politică comună de securitate și apărare. O aderare a RM la UE va însemna implicit și asumarea acelei politici, prin urmare neutralitatea nu ne folosește la nimic, dacă vrem să întrăm în UE mai ales dacă putem avea aliați atât de puternici.

Aliații Moldovei?

Dacă R. Moldova ar deveni membră NATO, am fi aliați cu (în ordinea aderării la NATO): Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Grecia, Turcia, Germania, Spania, Cehia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, România, Slovacia, Slovenia, Albania și Croația.

Toate statele neolatine din Europa sunt membre NATO: Franța, Italia, Spania, Portugalia și România.

În loc de concluzie.

TIMPUL invită cititorii să participe la dezbaterea subiectului discutat. Ce soluţii există pentru R. Moldova în situaţia când aşa-zisa neutralitate e în realitate o modalitate… constituţională de a menţine asupra ei controlul politic şi militar al Rusiei?