Migranţii care au campat lângă Calais, un bidonville cunoscut drept „jungla“, au aşteptat cu înfrigurare decizia tribunalului din Lille care să permită statului francez să procedeze la evacuarea taberei. Decizia a pus în gardă Belgia, al cărui guvern a decis restabilirea controalelor la frontiere.
Belgienii nu vor să găzduiască o „junglă“ copiată după cea franceză. Ministrul de Interne, Jan Jambon, a precizat că „am informat Comisia Europeană că temporar ne vom abate de la Schengen“. Concret, autorităţile belgiene restabilesc controalele frontaliere pentru a face faţă afluxului de migranţi care vor părăsi Calais şi deja între 250 şi 290 de poliţişti au fost desfăşuraţi pe granițe şi au fost puse în practică de ieri controale sistematice. Dispozitivul va persista „câtă vreme este necesar“. Teama puterilor publice belgiene este de a vedea instalarea pe teritoriul lor de tabere similare celei de la Calais, prezenţa refugiaţilor putând perturba activitatea porturilor locale. „Trebuie să evităm orice impact economic pe coastă şi în portul Zeebrugge“, a precizat Jan Jambon, adăugând că „am interceptat deja 32 de persoane, dar numărul migranţilor potenţiali este estimat la mii“.
Prefectura din Pas-de-Calais precizează că a intensificat eforturile pentru a convinge migranţii că dispune de soluţii mai bune de a-i găzdui decât cele din tabăra din Lande, „care în nici un caz nu poate fi un proiect de viaţă“. Din septembrie, statul a înmulţit deschiderea de centre de adăpost şi orientare (CAO) unde în prezent sunt 2.700 de migranţi, veniţi în special din „junglă“. Dar asociaţiile migranţilor susţin că „soluţiile nu sunt adaptate la nevoile lor“ şi consideră ordinul de evacuare a „junglei“, „o violare a drepturilor fundamentale ale migranţilor“.
Statul doreşte reducerea populaţiei „junglei“ la 2.000 de persoane faţă de cele 3.700 în prezent. Autorităţile declară că vor aplica „cu umanitate“ protecţia persoanelor care în prezent „sunt într-o situaţie de pericol şi deci trebuie scoase din acest noroi. Aţi văzut aceste imagini, nedemne pentru un stat ca al nostru“, a precizat ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve. Luni, el a încercat să temporizeze această evacuare calificată „de punere la adăpost“.
Despre frontiere, fără Grecia
Peste 5.000 de refugiaţi sunt blocaţi în Grecia şi înăsprirea controalelor la frontiere pe ruta Balcanilor a agravat diviziunile europene asupra crizei migraţiei. Într-un comunicat comun, comisarul european însărcinat cu problema migratorie, Dimitris Avramopoulos şi ministrul olandez care gestionează dosarul, Klaas Dijkhoff, a cărui ţară exercită preşedinţia prin rotaţie a UE, s-au declarat „îngrijoraţi“ de situaţia din Balcani, evocând o posibilă „criză umanitară“.
Guvernul grec, care gestionează de urgenţă de duminică blocajul miilor de exilaţi până la autorizarea de a-şi continua periplul lor în Europa, a protestat la rândul său faţă de Viena, cât şi faţă de UE contra absenţei coordonării europene în gestionarea acestor fluxuri migratorii. Premierul Alexis Tsipras şi-a exprimat „nemulţumirea“ faţă de omologul său olandez, Mark Rutte, şi a denunţat ţinerea în Austria a unei reuniuni asupra securităţii şi gestionării frontierelor, prevăzută pentru miercuri 24 februarie. Summitul a reunit miniştrii de Interne şi de Externe din Albania, Bulgaria, Bosnia, Kosovo, Croaţia, Muntenegru, Serbia şi Slovenia. Grecia nu a fost invitată şi a apreciat iniţiativa „unilaterală şi inamicală“ pentru că vizează, în absenţa ei, să ia „decizii privind direct frontierele sale“. Guvernul austriac a respins criticile.
Efect de domino
Peste 5.000 de migranţi se află blocaţi de duminică la frontiera greco-macedoneană, Macedonia, care nu este membră a UE, barând trecerea afganilor. De asemenea, a cerut refugiaţilor autorizaţi să treacă, sirieni şi irakieni, să dispună de acte de identitate în plus de documentul de trecere eliberat în centrele de triere şi înregistrare. Rămân confuze motivele şi modalităţile exacte ale acestei înăspriri, care a antrenat deja un efect de domino, cu trimiterea în Macedonia de migranţi respinşi de Croaţia. Potrivit unei surse din poliţia croată, aceşti refugiaţi nu îndeplineau „criteriile cerute“. Iar un purtător de cuvânt al poliţiei austriece, la extremitatea rutei Balcanilor, a explicat că ţara sa respinge migranţii ale căror „declaraţii sunt contradictorii“ şi/sau ale căror „identităţi nu pot fi stabilite“. Absenţa actelor de identitate sau prezentarea de documente false constituie un motiv de respingere. Ministrul grec pentru Politica migratorie, Iannis Mouzalas, a precizat că „noile frâne“ au fost decise în comun la reuniunea din Zagreb, din 18 februarie, a celor cinci ţări care figurează pe itinerarul Balcanilor.
Din ianuarie, peste 102.000 de persoane au debarcat în Grecia şi în timp ce la summitul european de săptămâna trecută s-a convenit asupra necesităţii unui răspuns „comun“ al Uniunii la criza migratorie, premierii celor cinci ţări au luat decizii diferite. Înaltul Comisar al ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, s-a declarat îngrijorat de noutăţile privind o închidere crescândă a frontierelor europene de-a lungul rutei Balcanilor, ceea ce va crea haos şi confuzie şi nicidecum oprirea fluxurilor.
Peste 102.000 de migranţi şi refugiaţi au mai sosit din ianuarie pe insulele greceşti, provenind dinspre coastele turcești, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii.
sursa: romanialibera.ro
