Anatol Moraru: Ce facem cu Găgăuzia?

Nu pretind defel să elucidez în această intervenție complicata problemă a Găgăuziei. Intenția mea nobilă este să sensibilizez încă o dată opinia publică cu privire la necesitatea unei discuții largi despre ceea se întâmplă cu acest teritoriu din sudul republicii și care ar trebui să fie soluțiile cuvenite.

Găgăuzia a devenit o problemă acută încă din 19 august 1990, când etnicii găgăuzi au proclamat o republică separatistă  – Găgăuz –Yeri. Apoi, la 23 decembrie 1994, Parlamentul R. Moldova a votat un statut juridic special al Găgăuziei, decizie despre o autonomie care, după spusele în privat ale unui fost consilier al președintelui Lucinschi, a fost plătită cu bani buni. Ei bine, de atunci oficialii din Comrat, sprijiniți discret de Moscova, au tot pretins lărgirea drepturilor, manifestând aproape fățiș o opoziție față de politicile Chișinăului. Guvernările de diferite culori politice, care s-au perindat de la 1990 încoace, au preferat să nu se implice, ca de altfel și în cazul Transnistriei, considerând că problema nu  este chiar atât de serioasă sau/și se va rezolva de la sine.

În consecință, poftele Comratului au crescut considerabil. De la autonomie, destinată să le păstreze identitatea culturală, liderii găgăuzi își doresc astăzi independență economică, juridică, administrativă, militară etc. Situația s-a complicat și mai tare după 24 februarie 2022, Comratul devenind un actor serios în planurile lui Putin de destabilizare a situației din R. Moldova. În rezultatul pasivității inexplicabile a guvernării PAS, recentele alegeri ale bașcanului Găgăuziei au fost câștigate de reprezentanta Partidului Șor, formațiune scoasă între timp de Curtea Constituțională în afara legii. În rezultat, asistăm la un film al absurdului: Chișinăul  a boicotat investirea bașcanului Evghenia Guțul, acuzând că ea reprezintă un clan mafiot, iar organele de forță din republică afirmă că au adunat probe care confirmă fraude electorale. S-a creat un câmp de înaltă tensiune, încât orice tentativă a Chișinăului trezește maximă iritare la Comrat. Astfel, inițiativa legislativă a deputatului PAS, Radu Marian, privind restituirea TVA pentru agenții economici din Găgăuzia din bugetul local al unității administrativ-teritoriale și nu din bugetul național, a fost interpretată ca o tentativă de a pedepsi Găgăuzia pentru alegerea Evgheniei Guțul, ceea ce nu este chiar așa.

Este de remarcat că în ultimii ani Uniunea Europeană a ținut ca fluxurile financiare să fie direcționare cu regularitate și pentru dezvoltarea  Găgăuziei, cum este adevărat că și Turcia a contribuit financiar la mai multe proiecte implementate în unitatea administrativ – teritorială respectivă. Dar, paradoxal, găgăuzii au ales să voteze pentru un om al penalului Șor și, implicit pentru Moscova, care n-a investit oficial nici o rublă pentru bunăstarea Găgăuziei. Trebuie să conchidem că modelul occidental nu intră în preferințele găgăuzilor, ei iubesc Rusia cu toate că, spune academicianul Valeriu Pasat, au pătimit mult și în timpul deportărilor și al foametei organizate.

Nu sunt un expert ca să pot propune cele mai bune soluții, însă statul nostru are instituții și oameni cate și-au asumat guvernarea. Ideea mea este să nu punem la nesfârșit problema sub preșul indiferenței, or, e clar – ea nu se va rezolva de la sine, dimpotrivă se poate agrava punând în pericol, cu sprijinul financiar al lui Șor și cel militar al lui Putin, integritatea R. Moldova. Nu mai putem aștepta, ca și în cazul Transnistriei, că SUA, Uniunea Europeană sau/și NATO să ne tot soluționeze problemele vitale…

Sursa: Nordnews.md