Ankara a livrat arme pentru Statul Islamic. Erdogan AMENINȚĂ: ”Cel care a scris acest articol va plăti nu îl voi lăsa nepedepsit”

Cu o săptămână înaintea alegerilor legislative turce, cotidianul Cumhuryet a publicat fotografii şi un video care acreditează ipoteza – până acum dezminţită vehement de guvernul islamo-conservator de la Ankara – livrării de arme rebelilor extremişti sirieni la debutul anului 2014. „Consider că persoana care a scris acest articol exclusiv va plăti un preţ greu pentru asta (…) nu îl voi lăsa nepedepsit”, a avertizat Erdogan referindu-se la articolul din Cumhuryet. Liderul turc continuă războiul cu presa internă şi externă în această perioadă tensionată de campanie electorală înaintea alegerilor din 7 iunie. Prima răfuială a avut-o cu New York Times, în urmă cu o săptămână, acum a venit rândul Cumhuryet.

Ziarul de opoziţie a difuzat în ediţia print şi pe site-ul online imagini cu obuze de artilerie ascunse sub medicamente în camioane oficial închiriate de o organizaţie umanitară, interceptate în ianuarie 2014 de jandarmeria turcă în apropierea frontierei siriene. Potrivit Cumhuryet, camioanele interceptate transportau o mie de obuze de mortiere, 80.000 muniţii pentru arme de mare şi mic calibru şi sute de lansatoare de rachete.

De fabricaţie rusă, aceste materiale au fost furnizate de ţări din fostul bloc sovietic, precizează cotidianul turc de opoziţie. Dezvăluirea operaţiunii secrete este considerată de preşedinte şi oameni din guvern drept un „complot” din care fac parte cotidianul de opoziţie Cumhuryet şi organizaţia imamului Gulen, acuzaţi ca de obicei în toate cazurile care au deranjat puterea de la Ankara, inclusiv în perioada când Erdogan era prim-ministru.

Black-out mediatic

Această operaţiune s-a transformat într-un scandal politic atunci când documente oficiale publicate pe Internet afirmau că acele camioane aparţineau serviciilor secrete turce – MIT – şi transportau arme şi muniţie destinate rebelilor islamişti sirieni în război contra preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Suspectat de aliaţii occidentali că susţine aceste mişcări, între care şi organizaţia Statul Islamic, guvernul turc, pentru care regimul de la Damasc a devenit „oaia neagră”, a dezminţit întotdeauna aceste acuzaţii. Guvernul a impus un black-out mediatic, inclusiv asupra reţelelor sociale, asupra acestei afaceri şi a deschis o anchetă care a dus deja la plasarea în detenţie a 50 persoane, jandarmi, militari sau magistraţi.

Duminică seară, Erdogan a declarat că „aceste afirmaţii defăimătoare şi această operaţiune ilegală contra MIT constituie într-un anume mod un act de spionaj. Acest cotidian este şi el implicat în această activitate de spionaj”. La rândul său, premierul Ahmet Davutoglu a calificat acuzaţiile Cunhuryet ca „manipulare electorală”, făcută la o săptămână de scrutinul din 7 iunie.

Acum a fost deschisă o anchetă pentru „terorism” contra cotidianului Cumhuryet. Câteva ore după dezvăluirea făcută de Cumhuryet, un procuror din Istanbul a anunţat într-un comunicat deschiderea unei anchete judiciare pentru fapte de „terorism” contra cotidianului şi a cerut interzicerea publicării imaginilor care sunt „contrare realităţii”.

Un judecător a acedat imediat cererii şi a ordonat retragerea lor de pe Internet.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a atribuit responsabilitatea acestui scandal organizaţiei imamului Fethullah Gulen, fostul său aliat pe care din iarna anului 2013 îl acuză că vrea înlăturarea guvernului. La jumătatea lunii mai, Erdogan declara că percheziţionarea camioanelor a reprezentat o „trădare”.

Reuniune la Paris

Reprezentanţii coaliţiei anti-Statul Islamic, condusă de Statele Unite, reuniţi la 2 iunie la Paris, vor aborda modul de recucerire a oraşului irakian Ramadi şi strategia de adoptat pentru împiedicarea avansării grupului jihadist în Irak şi Siria, cele circa 4.000 de raiduri efectuate în zece luni nereuşind să oprească jihadiştii.

În prezenţa premierului irakian, Haider Al-Abadi, a miniştrilor şi reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale, reuniunea va analiza metoda actuală, care consistă în raiduri şi formarea soldaţilor irakieni sau a rebelilor sirieni moderaţi pentru acţiuni la sol. Dar raidurile nu au avut efect asupra „camioanelor bombă” ale SI şi eforturile de antrenare şi formare nu au împiedicat înfrângerea armatei irakiene la Ramadi şi în provincia Al-Anbar. Capturarea capitalei acestei provincii majoritar sunnite, la 17 mai, de către SI, urmată de cea a oraşului antic Palmira, în Siria, la 20 mai, constituie o înfrângere pentru coaliţia internaţională şi demonstrează rezistenţa grupării jihadiste.

Preşedintele american a recunoscut „un revers tactic”, dar a exclus pentru moment orice schimbare de strategie. Coaliţia condusă de americani a recunoscut totuşi necesitatea creşterii angajamentului în Irak şi eficacitatea strategiei sale în trei direcţii – loviturile aeriene, formarea şi echiparea forţelor armate irakiene şi includerea militară şi politică a forţelor locale sunnite.

SI, organizaţia sunnită ultra-radicală, a semănat teroarea în Irak, dar şi în Siria vecină, unde a respins forţele guvernamentale în centru şi în nord, fragmentând şi mai mult această ţară aflată în război de patru ani. De la ofensiva fulgerătoare lansată la 9 iunie 2014, SI, acuzat de crime contra umanităţii, a preluat controlul unor largi teritorii din Irak. În Siria, luna mai a fost cea mai sângeroasă de la debutul anului 2015 cu 6.657 morţi, în majoritate soldaţi şi jihadişti.

sursa: romanialibera.ro