Ministerul Sănătății se eschivează să explice unele detalii cu privire emiterea Ordinului nr. 168, semnat la 10 martie 2026 de către ministrul Emil Ceban, despre care Jurnal.md scria că promovează concurența neloială în rândul fabricanților de produse „borderline”, numite și „leacuri sovietice”.
În urma unui demers din partea redacției Jurnal.md, au fost recepționate două răspunsuri – de la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) și de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) – în care mai multe întrebări au fost pur și simplu ignorate.
Ministerul Sănătății este una dintre instituțiile de stat din Republica Moldova ai căror reprezentanți refuză, în mare parte, să discute direct cu presa și solicită, de regulă, să le fie transmise întrebările în scris. Aceste refuzuri sunt justificate prin necesitatea asigurării obiectivității, însă, în realitate, oficialii din domeniul sănătății par să profite de această practică pentru a evita întrebările incomode, mai ales atunci când sunt vizați de subiecte sensibile, precum noua reformă a produselor „borderline”, care ridică suspiciuni privind existența unor interese discutabile.
În acest sens, Jurnal.md scria că, pe 11 martie 2026, AMDM a răspuns la unele întrebări ale redacției despre așa-numita reformă, fără să pomenească despre faptul că pe 10 martie, cu o zi mai devreme, ministrul Emil Ceban a emis deja Ordinul nr. 168, cu o nouă clasificare a „leacurilor sovietice”, care nu a fost publicat nici pe site-ul ministerului, nici nu a fost expediat tuturor producătorilor care făceau parte din grupul de lucru, constituit cu același scop de către Ministerul Sănătății.
Răspuns oficial evaziv, fără dată, număr, semnătură și antet
Atunci redacția Jurnal.md a transmis ministerului și AMDM alte întrebări, pentru a afla la inițiativa și în interesul cui se fac noile schimbări, de ce este ținut „la ciorap” misteriosul ordin, ce rol au avut unii demnitari în acest proces și cine sunt specialiștii din mediul academic care au recomandat noua clasificare, care protejează evident doar unii producători.
Din păcate, și de data aceasta s-a răspuns doar la unele întrebări. Mai mult, răspunsul pe care l-a primit Jurnal.md de la AMDM nu are nici dată, nici număr, nici semnătură, nici antet. El conține informații despre adoptarea unor acte normative și abrogarea altora. Printre altele, se menționează că procesul de analiză și clasificare a produselor „borderline” a fost inițiat ca urmare a recomandărilor Curții de Conturi (CCRM), înaintate inclusiv prin Hotărârea nr. 85 din 18 noiembrie 2025.
Aici sunt necesare unele explicații. Într-adevăr, auditul a constatat că pe piață există unele produse similare, înregistrate atât ca medicamente la AMDM, cât și ca suplimente alimentare la ANSP, situație care generează neclarități pentru pacienți și operatorii economici. Dar aceasta s-a întâmplat tocmai acum trei ani, pe 17 februarie 2023, când CCRM a și recomandat asigurarea evaluării și revizuirii acestor preparate. Iar anul trecut, instituția supremă de audit doar a reiterat și a reformulat vechea sa recomandare sau, mai bine zis, a amintit despre ea.
De fapt, în urma recomandării CCRM, încă la 3 noiembrie 2023 producătorii au fost obligați să înregistreze „leacurile sovietice” ca medicamente, prin Ordinul nr. 971, semnat de ex-ministra Ala Nemerenco. Amintim că atunci doar unul dintre cei doi mari producători, „MC Pharmaceuticals”, a investit sume importante de bani, subordonându-se directivelor ministerului. În schimb, întreprinderea „ElaDum Pharma” a făcut abstracție de cerințele oficiale.
În orice caz, în recomandările CCRM se vorbește exclusiv despre medicamente și suplimente alimentare, dar nu și despre produse biocide, cosmetice sau de alt gen, după cum arată noua clasificare în Ordinul nr. 168.
Legea s-a schimbat, dar nu pentru toți producătorii…
În septembrie 2024, se mai arată în scrisoarea fără nume a AMDM, instituția s-a expus asupra încadrării unui șir de produse „borderline” în categoria medicamentelor, în temeiul prevederilor Legii nr. 1409 din 1997, cu privire la medicamente, care a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 153 din 2025, la 17 iulie 2025. Totuși, nu se explică prin ce anume noua lege a făcut imposibilă continuarea reformei începute deja și de ce, până la schimbarea ministrului Sănătății de anul trecut, compania „MC Pharmaceuticals”, care suporta cheltuieli însemnate, înregistrând în continuare aceste produse ca medicamente, la AMDM, nu a fost prevenită despre modificarea regulilor pe piață.
În aceeași scrisoare, AMDM notează că Ordinul nr. 168 nu aduce atingere produselor autorizate cu statut de medicamente, care rămân a fi incluse în Nomenclatorul de stat al medicamentelor, dar nu se atrage nicio atenție la pierderile uriașe pe care acești producători, mai bine zis „MC Pharmaceuticals”, precum și bugetul de stat, le vor suporta în consecință, în comparație cu întreprinderile care au făcut abstracție de cerințele anterioare ale MS, mai exact compania „ElaDum Pharma”.
Un alt lucru suspect este faptul că AMDM recunoaște că reprezentanții „MC Pharmaceuticals” și „ElaDum Pharma” au fost invitați la o singură ședință a grupului de lucru, care a pregătit noua clasificare a produselor „borderline”. Însă, în realitate, aceștia au fost incluși din start în grupul respectiv, ca membri cu drepturi depline, conform unui alt ordin al ministrului Sănătății, și ar fi trebuit să participe la toate ședințele.
AMDM nu a avut o poziție clară nici cu privire la preparatul „Dimexid”, produs și pus în vânzare ilegal, cel puțin până nu demult, de către întreprinderea „ElaDum Pharma”, în baza unui aviz sanitar expirat.
ANSP confirmă: „ElaDum Pharma” producea și vindea ilegal soluția „Dimexid”
La rândul său, ANSP a transmis redacției Jurnal.md o scrisoare oficială, adresată Ministerului Sănătății, în care se arată că, din 2024, nu a mai eliberat avize sanitare pentru dimexid, menovazină și tincturi de plante medicinale din cauza „lipsei reglementărilor respective”. În aceste condiții, precizează instituția, preparatele respective au fost înregistrate ca medicamente, la AMDM. Astfel, ANSP conformă că cel puțin până pe 1 aprilie – data documentului – „ElaDum Pharma” producea și vindea ilegal soluția „Dimexid”. Oricum, niciuna dintre cele două agenții nu s-a arătat îngrijorată de situația creată și nu a dat asigurări că va interveni în acest sens.
Totodată, ANSP subliniază că, la etapa de transpunere a actelor UE în legislația națională și de modificare a celor existente, „s-a ținut cont de prevederi ambigue, care generau neclarități în abordarea respectivelor norme”.
„Conform prevederilor cadrului normativ actual, reiterăm că ANSP este responsabilă de înregistrarea suplimentelor alimentare, altele decât cele care conțin exclusiv vitamine și minerale, înregistrarea produselor biocide, notificarea suplimentelor alimentare care conțin exclusiv vitamine și minerale, precum și notificarea produselor cosmetice, procedurile de depunere a solicitărilor fiind disponibile pe platforma de servicii publice EVO”, se menționează în răspunsul ANSP.
Alte preparate, care ar trebui evitate în farmacii
La întrebarea Jurnal.md, dacă alcoolul etilic, clasificat în Ordinul nr. 168 ca produs biocid, se va vinde în continuare fără prescripție medicală, ANSP a răspuns că acest produs nu este menționat în document ca substanță distinctă, fiind încadrat în formulări generale, precum ar fi soluția alcoolică cutanată, care conține nu doar alcool, dar și apă, și excipienți, sau loțiunea pentru mâini cu glicerină și uleiuri esențiale.
Jurnal.md a aflat că întreprinderea „ElaDum Pharma” ar produce și vinde și alte „leacuri sovietice” fără aviz sanitar de la ANSP și fără autorizație de la AMDM. De exemplu, în prezent, în afară de „Dimexid”, în farmacii ar putea fi găsite următoarele preparate ale acestei întreprinderi: tinctură de gălbenele, tinctură de talpa-gâștei, tinctură păducel, menovazină și altele, toate produse sub aceeași serie: 010326. Menționăm că tinctura de odolean, produsă de aceeași companie, este autorizată în România și se vinde legal, la fel ca și iodul, pentru care ANSP a prelungit avizul sanitar în 2024.
