Scandal politic la București, bucurie mare la Moscova. Cum se vede criza politică din România în presa lui Putin

Lumea privește cu îngrijorare evoluțiile politice de la București care pot destabiliza o țară importantă a Uniunii Europene. Publicații mari internaționale au scris cu îngrijoare despre criza politică generată de retragerea PSD de la guvernare și de lipsa unor soluții imediate pentru stabilizarea situației. Ceea ce se întâmplă la București se potrivește, însă, mănușă propagandei ruse antieuropene.

„Este clar că toate crizele și rezultatele alegerilor, mă refer la cele din Bulgaria în special, alimentează speranțele Rusiei pentru formarea unui lanț de state ostile Ucrainei în Europa Centrală și de Sud-Est”, explică pentru G4Media istoricul Cosmin Popa de ce se bucură Rusia. 

„Ceea ce se întâmplă în Europa Centrală și de Sud-Est, în momentul de față, sigur, nu în totalitate, reprezintă o nouă gură de oxigen pe care o primește regimul lui Putin”, adaugă istoricul.

Presa lui Putin privește criza din România cu speranță

„Situația scapă de sub control: România a dat o nouă lovitură Uniunii Europene”, scrie pravda.ru, un puternic oficios putinist. „O ruptură serioasă a apărut în cercurile conducătoare ale unei alte țări est-europene, ce amenință să ducă la o schimbare radicală a politicii externe, scrie în continuare publicația. Iar prăbușirea coaliței este o consecință de fraudei electorale de la alegerile prezidențiale”, mai scrie în articol.

Rușii află din publicația respectivă că actualul guvern a vândut deja companii valoroase din portofoliul de stat.

„PSD îl acuză, de asemenea, pe premier că a vândut active deținute de stat în companii energetice și miniere (grafit), o companie producătoare de grafen și alte active fără consultare publică. Bolojan, însă, a declarat public că nu intenționează să demisioneze voluntar ”, scrie pravda.ru.

Pravda susține că, în cazul unor alegeri anticipate, partidul AUR, lider în sondaje în acest moment, „ar putea câștiga o majoritate și se va opune unui ajutor militar suplimentar acordat Ucrainei și va pleda pentru o îndepărtare de poziția dură anti-rusă a UE”.

Concluzia articolului e că în curând „Sancțiunile împotriva Rusiei vor fi de domeniul trecutului”, după schimbările politice din Ungaria, Bulgaria și „fără îndoială” România.

„Rusia nu va mai trebui să suporte sancțiuni mult timp dacă guvernul Slovaciei, noile autorități maghiare și noul guvern bulgar se angajează să mențină relații pragmatice cu Rusia. România li se va alătura, fără îndoială, în viitorul previzibil”, scrie pravda.ru.

„Președintele României recunoaște «turbulențe politice» legate de demisia prim-ministrului”, titrează Gazeta.ru. Articolul prezintă problemele Coaliței de la București din perspectiva președintelui Nicușor Dan. Și face o legătură cu declarațiile lui Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care a vorbit într-o declarație de presă despre șansele unei „dezghețări” după alegerile din Ungaria și Bulgaria.

Peskov a recunoscut că Moscova este impresionată de declarațiile maghiarilor și de rezultatele alegerilor din Bulgaria. „Rusia nu a respins niciodată dialogul; dimpotrivă, noi căutăm dialogul”, a spus Peskov vorbind despre relația cu țările europene.

Și publicația Vzgliad, tot una de orientare pro-guvernamentală scrie despre criza politică de la București. „Coaliția pro-europeană de guvernământ din România este în pragul colapsului”, scrie Vz.ru.

Instabilitatea politică provoacă îngrijorare în rândul investitorilor și agențiilor de rating, care avertizează că stabilitatea este necesară pentru a reduce deficitul bugetar record și a menține ratingul de credit al țării, scrie publicația. Și îl citează pe Sorin Grindeanu – „Începând de luni, vom avea o nouă realitate politică”. 

„O criză politică a izbucnit într-o țară europeană din cauza măsurilor de austeritate”, scrie lenta.ru, o altă publicație apropiată de Kremlin. Articolul se orientează mai mult pe date economice. „Acesta este punctul culminant al lunilor de dezbateri privind politica de austeritate din România, unde problemele economice sunt legate de cel mai mare deficit bugetar al UE , pe care autoritățile îl combat prin reducerea cheltuielilor”, scrie publicația.

Între timp, în România, „nu ne vindem țara” e noua mantră cu iz rusesc

Sloganul „nu ne vindem țara” s-a auzit prima oară în România, în anii ’90, în contextul privatizărilor și al tranziției economice. La acel moment, expresia reflecta o reacție internă față de schimbările rapide și uneori controversate prin care trecea economia.

Acum, însă, acest tip de discurs este frecvent preluat și amplificat de propaganda rusă, deoarece servește obiectivelor sale geopolitice: slăbirea încrederii în Occident, în special în Uniunea Europeană, și promovarea ideii că investițiile occidentale ar fi sinonime cu exploatarea. Nu ne vindem țara este, de fapt, un mesaj general anti-occidental, folosit pentru a alimenta izolaționismul și neîncrederea în integrarea europeană.

„Nu ne vindem țara” se aude din nou de câteva zile încoace, imediat după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat intenția Guvernului de a lista la Bursă câteva dintre companiile deținute de stat.

Sloganul e propus acum ca temă a unei viitoare moțiuni de cenzură care să ducă la demiterea Guvernului. Aurelian Pavelescu, Diana Șoșoacă, Anca Alexandrescu și mulți anonimi de pe rețelele sociale promovează această idee. 

Iar din peisaj nu lipsește Călin Georgescu, ale cărui discursuri despre naționalizarea „bunurilor poporului” sunt redistribuite pe rețelele sociale.

Rusia așteaptă cu nerăbdare destabilizarea politică a României

Schimbările recente din politica internă a unor țări membre ale Uniunii Europene dau speranțe Rusiei că își va găsi noi aliați în sânul alianței.

„Rusia este consonantă cu Slovacia. Nu este foarte limpede ce politică va duce noul guvern de la Budapesta. Dar alegerile din Bulgaria ridică multe semne de întrebare”, explică pentru G4Media istoricul Cosmin Popa.

Cosmin Popa este cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”,

„Criza din România este văzută ca o etapă pregătitoare a venirii la putere a unei formațiuni politice, AUR, care susține pe deplin obiectivele Moscovei, legate de Ucraina, dar și de Europa Centrală și de Sud-Est”, crede el. 

Rusia speră că, odată schimbat guvernul de la București, poziția României față de conflictul din Ucraina, în primul rând, va fi alta.

„Acestea sunt tezele și obiectivele politice rusești în România, în momentul de față. Îmi pare rău că trebuie să spun, dar nu doar AUR, și celelalte partide politice, cele care au guvernat, într-un fel sau altul, au contribuit la realizarea lor, prin felul în care au tratat conflictul din Ucraina și, mai ales, pericolele care vin dinspre Rusia pentru România”, mai spune Cosmin Popa.

”Sigur că propaganda rusă se bucură, însă cred că este foarte important cine va avea ultimul cuvânt”, concluzionează el. Și optimist adaugă: „Există, totuși, în această țară, forțe sociale și politice perfect conștiente de pericolul prin care trece România și capabile să se coaguleze astfel încât să contribuie la formarea unei noi soluții politice, care să mențină România în Europa”.