Apa din fântâni ne omoară încet, dar sigur

Chiar dacă specialiștii emit semnale de alarmă, fântânile oricum rămân unica sursă de apă pentru o mare parte din populație. Cele mai recente date sunt îngrijorătoare, acestea arată că peste 80 la sută din toate fântânile din țară sunt poluate, iar consumul apei din acestea poate duce la îmbolnăviri grave.

Acum un an, un copil de o lună din Orhei a fost spitalizat cu intoxicaţie cu nitraţi, iar recent un alt copil, de două luni, tot din Orhei, a murit. Presa locală a scris că amestecul de lapte pregătit cu apă din fântână a fost cauza intoxicaţiei. În urma acestor cazuri Centrul Naţional de Sănătate Publică a venit cu iniţiativa de a asigura cu apă potabilă îmbuteliată familiile în care sunt sugari alimentaţi cu lapte-praf. Acest proiect ar putea să prindă contur în aproximativ un an și va viza doar nou-născuții, restul populației rămâne în continuare în pericol, iar autoritățile nu par să aibă soluții în acest sens.

„Un nebun poate otrăvi toate fântânile din sat”

Despre problema apelor din fântâni ne-a vorbit și Dorin Dușciac, fostul viceministru al Mediului. El susține că apa din fântâni este foarte ușor de poluat pentru că, de obicei, pânzele de apă se află aproape de suprafața solului. „Este suficient să ai o sursă de poluare în preajmă (gunoi, grajd, veceu etc.) și o ploaie ar putea face ca toată mizeria asta să ajungă în fântână. Când oamenii utilizează asemenea resurse de apă într-un sat, aceștia se expun unui risc colectiv. Dacă în satul respectiv este un nebun care aruncă un kg de otravă într-o fântână, atunci el otrăvește toate fântânile din sat. Asta se întâmplă din cauza legii apelor comunicante, pânzele de apă formează o rețea”, comunică Dușciac.

În prezent, oamenii nu au nevoie de autorizații sau de permisiunea cuiva ca să-și sape o fântână în curte. Acestea sunt necesare doar în cazul fântânilor arteziene. Cei care au misiunea de a face periodic controale ale calității apelor din fântâni sunt reprezentanții Centrului Național de Sănătate Publică. „Aceste controale se efectuează și practic în toate cazurile se constată anumite depășiri ale normelor. Marea problemă e că nu se testează fiecare fântână în parte. Ei nu ar avea nici timpul necesar și nici resurse suficiente ca să facă acest lucru. Dacă într-un sat sunt 100-150 de fântâni, ei iau probe din 20-30”, subliniază ex-viceministrul Mediului, totodată menționând că apa poate fi poluată în două feluri: chimic (nitrați, metale etc.) și organic (băligar, gunoi etc.), iar cel mai des în fântânile noastre se găsesc ambii poluanți.

Apa poluată cauzează apariția cancerului

Specialiștii spun că pentru a îmbunătăți calitatea apei, oamenii trebuie să construiască fântânile la o distanță de 20 de metri de la sursele de poluare. Moldovenii însă nu cunosc despre acest lucru pentru că practic nu există campanii de informare la nivel național.

„Din păcate, nimeni nu ține cont de această regulă. Puțini conștientizează ce consecințe grave poate avea consumul apei dint-o fântână care nu corespunde normelor sanitare. Pe termen lung această apă poluată poate provoca moartea. Nu în zadar R. Moldova este printre primele țări în întreaga lume unde numărul îmbolnăvirilor de anumite tipuri de cancer este foarte mare. Consumul apei infectate poate duce la apariția cancerului tractului digestiv. Apa foarte proastă pe care noi o consumăm în ultimii 50-60 de ani este direct responsabilă de creșterea numărului morbidității în țară. Asta înseamnă că este mortal, pe termen lung, să utilizezi apa din fântânile noastre”, a comunicat pe un ton alarmant Dorin Dușciac, adăugând că nu recomandă nimănui să mai consume vreodată apă din fântână.

Rezultatele proiectelor ar fi fost fost furate de către experți

Experții în probleme de mediu susțin că în R. Moldova trebuie să existe un „master-plan” al aprovizionării populației cu apă potabilă. Acesta reprezintă o schemă inginerească și trebuie să conțină toate ramificațiile de apeducte din țară.

„Eu ca viceministru, responsabil de acest domeniu, am încercat să găsesc acest master-plan, care se spune că ar fi fost elaborat cândva, însă nu am găsit nimic. El poate și există, dar este folosit în alte scopuri. Din păcate, destul de des, la noi rezultatele proiectelor pur și simplu dispar la un moment dat. Multe studii sunt finanțate din bani străini și se obțin anumite rezultate, sub formă de studii, rapoarte, hărți, statistică, tabele etc. Dacă vrei să găsești acum rezultatele unui asemenea proiect, care a fost realizat cu 10 ani în urmă, va fi practic imposibil. Dacă rezultatele au fost cu adevărat interesante, ele au fost furate de către experți și acum ei le utilizează în scop comercial, adică le vând”, se arată convins fostul viceministru al Mediului.

„Renunțarea la fântâni este o provocare mult prea mare”

O soluție alternativă pentru fântâni ar fi construcția apeductelor. Prin intermediul acestora la consumatori ajunge o apă care trece prin mai multe etape de tratare. Acestea pot fi construite în două moduri. Primul ar fi fântânile arteziene. „Ele, de cele mai multe ori, se construiesc pentru a asigura apa pentru un apeduct. Pe aceasta, în mod normal, nu și-o face omul în curtea lui. Legea actuală interzice utilizarea apelor de adâncime (200-300 m în pământ) în scop de irigare, fiindcă astea sunt considerate o resursă strategică. Apele de adâncime se acumulează acolo pe parcursul a milioane de ani. Dacă această resursă este folosită, ea se regenerează foarte greu”, susține același Dorin Dușciac.

A doua alternativă este ceea ce se întâmplă în cazul orașelor mari, care sunt alimentate, într-o bună măsură, din râurile Nistru și Prut. În acest sens au fost efectuate studii în care s-a demonstrat că țara noastră poate să-și asigure populația cu apă potabilă doar din aceste două râuri. Specialiștii consideră că asta ar fi soluția cea mai corectă, ea însă încă nu a fost implementată pentru că este o plăcere foarte scumpă.

Potrivit Dianei Celac, șef adjunct al Direcției managementul apelor din cadrul Ministerului Mediului, în R. Moldova sunt mai multe proiecte în parteneriat cu Uniunea Europeană, care prevăd construcția câtorva apeducte mari. Acum acestea sunt în stadiul incipient și deocamdată se fac studiile de fezabilitate. „Consider că este o provocare mult prea mare pentru țara noastră renunțarea la fântâni. Atunci când într-un sat sunt 5-10 gospodării investițiile în construcția unui apeduct nu sunt rentabile”, ne-a comunicat Celac.

Până vom avea apeducte în toată țara, specialiștii recomandă celor care consumă apă din fântână să instaleze câteva filtre. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci o altă soluție ar fi ca înainte de a fi consumată, apa să fie fiartă.

Apa potabilă necalitativă condiţionează până la 20 la sută din bolile diareice acute, hepatita virală A, bolile cronice, digestive, litiaza urinară, fluoroza dentară și afecţiuni ale sistemului imunitar.

În prezent în R. Moldova avem circa 150 de mii de fântâni.

Potrivit unui studiu realizat de UNESCO, 1 miliard de locuitori ai planetei se confruntă cu problema apei potabile, ţările din Africa fiind cel mai mult afectate de această problemă, iar Finlanda se bucură de apa cea mai curată din lume. Totodată, datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, în lume, mor zilnic 34 de mii de persoane, inclusiv 5 mii de copii, din cauza apei potabile poluate.