Aproape fiecare a cincea persoană se află în prag de diabet

– Doamnă doctor, se spune că în Moldova ne confruntăm cu o adevărată epidemie de diabet zaharat. Cât de adevărat este și de ce se întâmplă asta?
– Este foarte adevărat. Și nu e vorba doar despre Republica Moldova. La nivel mondial, este recunoscută o adevărată epidemie de diabet zaharat alături de obezitate, dislipidemie și hipertensiune arterială. De aici și răspunsul la întrebarea de ce se răspândește diabetul de tip II – deoarece cea mai mare pondere a cazurilor stă pe seama acestui tip – are legătură directă cu obezitatea. Toate vin de la modul nostru de viață sedentar și de la alimentația nesănătoasă. În lume, se atestă o creștere exponențială a cazurilor de diabet. Pentru Republica Moldova, în anul 2015, avem înregistrate oficial 90 mii de persoane cu diabet. Este un indice dublu comparativ cu anul 2006. Deci, în mai puțin de 10 ani, numărul persoanelor cu diabet oficial înregistrate s-a dublat. Studiile arată că, la fiecare persoană oficială, este cel puțin încă una cu diabet, dar care nu știe despre asta. În România, unde starea de sănătate a populației este foarte asemănătoare cu cea de la noi, s-a realizat recent un studiu național al prevalenței reale a cazurilor de diabet zaharat. Nimeni nu s-a așteptat la asemenea rezultate – 11% din populație are diabet zaharat. Or, statistica oficială ne spune că ar fi vorba de cel mult 3-5%. Ba mai mult, 18% din populația României este în stare de pre-diabet. Țin să specific că pre-diabetul este o stare reversibilă, dacă se implică la timp medicul și pacientul, dacă medicul informează, iar pacientul urmează cu strictețe recomandările.

– Ați spus că medicul este cel care trebuie să informeze. Mulți pacienți se limitează să meargă doar la medicul de familie, când fără intervenția lui nu se mai poate.
– Tocmai că rolul informării și depistării îi revine anume medicului de familie. Endocrinologul este acel care confirmă diagnosticul. Nici măcar nu întotdeauna este cel care inițiază tratamentul primar. În foarte multe țări, cazurile de diabet tip II, mai ales la debut, sunt ghidate de medicul de familie. Lui îi revine un rol foarte important în depistarea și prevenirea bolii. El stabilește care persoană este în grupul de risc, ce testări e cazul să facă și cu ce periodicitate. E nevoie, însă, să sporim și nivelul de educație al populației, care ar trebui să accepte recomandările medicului. Mulți oameni, neavând niciun simptom – iar cazurile acestea sunt foarte frecvente – consideră că nu e nevoie să facă analiza corespunzătoare. Vreau să menționez principalele grupuri de persoane, care ar trebui să fie mai atente în acest sens și să urmeze neapărat recomandările medicului: persoanele cu greutate sporită, cele cu hipertensiune arterială, femeile care au născut copii cu greutatea de peste 4 kilograme. Și apoi, oricine a împlinit 45 de ani ar trebui să-și controleze nivelul glicemiei cel puțin o dată pe an. Diabetul nu este o tragedie. Noi nici nu numim pacienții „bolnavi de diabet”, ci zicem „persoană cu diabet”, una care are nevoie de adoptarea unui mod sănătos de viață și controlul permanent al celor „3M” – mâncarea, mișcarea și medicamentul, toate având aceeași importanță. Diabetul nu poate fi tratat, dar poate fi oprit.

Diabetul este devastator doar prin complicațiile sale. Dar și pentru aceasta, există un set de investigații care ajută la prevenirea complicațiilor care pot surveni. Printre ele este testul la hemoglobina glicozilată sau media glicemiilor pe trei luni, pe care îl recomandăm în mod regulat tuturor persoanelor cu diabet. Din păcate, în Moldova, foarte puține persoane cunosc despre existența lui și mai puțini îl fac. Dar este extrem de important ca investigația să fie făcută măcar o dată pe an. Ne dă o viziune globală despre controlul nivelului de glucoză în organism.

– Ce simptome ar trebui să ne pună în gardă când e vorba despre diabet zaharat?
– Diabetul este o boală tăcută și perfidă sau așa-numitul „ucigaș mut”. Organismul nostru se obișnuiește să trăiască cu glucoza ușor crescută ceva timp. După ce avansează, se obișnuiește cu o valoare nouă, ajungând până la indici ai glicemiei de 12-15 mmol/l, iar pacientul nu-și dă seama, neavând niciun simptom. Ce ar trebui să ne alerteze? Scăderea în greutate fără niciun motiv, susceptibilitatea la boli infecțioase, mâncărimi ale pielii, în lipsa erupțiilor și alergiilor, și celelalte simptome „clasice”, cum ar fi setea sporită de apă, urinările frecvente, iar deseori și ingestia sporită de alimente (foamea permanentă – n. red.). Foamea se explică prin faptul că toată glucoza rămâne în sânge, iar celulele organismului rămân fără energia necesară, dând semnal că „mai doresc ceva”, activând centrul foamei.

– Ce să facă, totuși, diabeticii cu foamea permanentă?
– Îndată ce optimizăm nivelul de glucoză, se reduce și senzația de foame. Pe de altă parte, avem o anumită categorie de produse, care pot fi consumate în cantități mai mari, fără ca să dăuneze nivelului de glucoză sau de lipide. Aici ne referim în primul rând la legume. Esențial să nu fie prăjite. Cele mai salutabile sunt cruditățile. Celelalte, le gătim la grătar, le înăbușim sau le coacem în cuptor. Și o recomandare foarte importantă, pe care o facem și persoanelor cu kilograme în plus – la prima senzație de foame, să bea mai întâi un pahar cu apă. Deseori, la 5-7 minute după asta, foamea dispare.

– Poate modul sănătos de viață să rupă lanțul diabetului, în familiile în care el se repetă din generație în generație?
– Cu siguranță că poate. Studiile efectuate au comparat puterea medicamentului cu puterea alimentației corecte în combinație cu activitatea fizică. Din fericire, modul sănătos de viață este net superior medicamentului prin puterea sa de a preveni apariția diabetului. Voi repeta, a câta oară, că, dacă populația este informată și ia atitudine, se implică, diabetul poate fi prevenit. Este esențial ca anume medicul să fie acea primă și unică verigă, care să vină cu recomandări și să informeze profesionist populația. Să sperăm că în 20 de ani tabloul nu va mai fi atât de sumbru.

– Care țări înregistrează ponderea cea mai redusă a cazurilor de diabet?
– E greu să numim o țară anume. Cert este că sunt țări din Europa, cele în care de-a lungul istoriei, în alimentație a predominat dieta mediteraneană, fără alimente hiperprocesate. De altfel, contează mult și cum servim mâncarea, vesela, anturajul, cu ce emoții, cu ce viteză mâncăm, care ar fi cota parte a fiecărei grupe de alimente și cum le combinăm.

– Renumita combinație de cartofi cu carne ar trebui înlocuită cu paste cu legume, probabil…
– De fapt, nimeni n-a demonstrat beneficiile alimentației disociate, dimpotrivă. Organismul nostru e obișnuit să obțină substanțe nutritive din diferite produse. Unica recomandare ar fi să se consume fructe între mese. Or, noi le tratăm ca pe desert și le mâncăm imediat după masa de bază. Un nutriționist român, pe care îl apreciez în mod deosebit, dr. prof. Nicolae Hâncu, susține că nu există niciun aliment interzis, sunt alimente prietenoase, mai puțin prietenoase și dușmănoase, dar în toate contează moderația.

– Și ce facem cu moldovenii tradiționaliști, care preferă mămăliguța cu friptură? Mulți moldoveni în general nu-și imaginează mâncarea fără carne, iar dieta mediteraneană despre care ați amintit recomandă 2-3 porții de carne pe săptămână.
– Consumăm cât mai mult pește. Sunt versiuni diferite cu privire la originea produselor, pe care le consumăm. Unii specialiști recomandă să consumăm ceea ce crește în zona în care trăim. Deci noi ar trebui să consumăm mai mult pește de râu, de cel puțin 2-3 ori pe săptămână, în mod intenționat. Celelalte zile din săptămână, iubitorii de carne ar trebui să dea prioritate tipurilor de carne slabă, de pui, curcan și iepure gătite corespunzător. A fost cert demonstrată legătura directă dintre consumul de carne roșie și cancerul de colon. De aceea, dacă reușim să o excludem total, nu avem nimic de pierdut.

– Vorbind despre asistența și îngrijirea persoanelor cu diabet în Republica Moldova, cât este aceasta de prietenoasă. Sunt state în care persoanele cu diabet sunt 100% asigurate cu tot necesarul, inclusiv cu ace, glucometre și teste de unică folosință. Iar la noi se mai întâmplă să-și cumpere și insulina.
– Probabil nu sunt eu persoana abilitată să dau răspuns, întrucât nu fac parte dintr-o asociație administrativă. Dar cu toate lipsurile cu care se confruntă RM, medicamentele esențiale, cele care salvează vieți, sunt asigurate. Este asigurată pentru oricine insulina bună, pentru tineri este asigurată „insulina de lux”.

– Care e deosebirea dintre astea două?
– Insulina umană bună este una calitativă, cu ajutorul ei poate fi obținut un rezultat bun, în marea majoritate a cazurilor ea optimizează nivelul de glucoză în sânge. „Insulinele de lux”, mult mai costisitoare, se asigură la mulți copii, la toți copiii cu diabet zaharat nou depistat, la persoanele tinere și la multe persoane la care nu se obține un control bun al glicemiei cu ajutorul insulinei obișnuite. Doar cu condiția că am confirmat că, da, e din cauza insulinei și nu a persoanei. Tratamentul cu insulină necesită obligatoriu respectarea alimentației prescrise de medic. Schema de tratament, fie și perfectă, nu va aduce rezultate bune altfel. La capitolul insuline, RM este asigurată bine. Ceea ce ține de preparatele anti-diabetice tabletate, cele din prima linie, sunt și ele asigurate sută la sută. Pentru cele de generație nouă, din păcate sunt asigurate puțin.

– Care este starea de lucruri în rândul copiilor?
– Spre regret, diabetul „întinerește”, alături de diabetul de tip I, copiii fac tot mai des diabet de tip II.

– Dacă le-am da mai puține dulciuri copiilor, asta ar schimba situația?
– Cauza apariției diabetului nu este consumul de dulce. Problema e excesul de grăsime. Pe copii nu-i vom priva de dulciuri, dar vom alege alimentele sănătoase. Fructele stau în capul mesei, sucurile, cerealele în formă de batonașe, iar dacă le dăm ciocolate – să nu fie cu multă caramelă. Dar pentru copii, nu recomandările, ci exemplul propriu al părinților, contează cel mai mult.

– Diabetul poate fi provocat de stres?
– Stresul este acel care grăbește apariția diabetului. La o persoană predispusă să facă diabet, stresul poate să condiționeze apariția acestuia astăzi și nu poimâine. Sunt și unele cazuri în care nivelul glucozei crește doar în situații de stres, deoarece hormonii de stres lucrează contra insulinei. De aceea, noi recomandăm să se evite măsurarea glicemiei în situațiile de stres major.

– Persoanele cu diabet au voie să facă efort fizic?
– Trebuie să facă sport. Pe timpuri, când se depista diabetul la copil, primul lucru care le era recomandat părinților de la noi era să înceapă să pregătească actele pentru grupa de invaliditate. Pe când în țările din Occident, copiii cu diabet sunt încurajați să facă sport de performanță și ajung și campioni olimpici. Sportul face minuni, până la urmă.