Atacurile de panică se manifestă atât la nivel fizic, cât și la nivel cognitiv și emoțional. Ceea ce se întâmplă în cazul unui atac de panică reprezintă, în esență, o reacție exagerată a corpului față de unele situații stresante, fobii și gânduri paroxistice.
Manifestări și consecințe ale atacurilor de panică în somn
Unii oameni pot avea un atac de panică brusc, fără niciun avertisment, alții pot avea atacuri frecvente, tot pe neașteptate. Cei care au frecvent atacuri de panică pot începe să identifice anumiți factori declanșatori, cum ar fi, de pildă, stresul la locul de muncă, apropierea unui eveniment major în viața lor (căsătoria, de exemplu), teama de a zbura etc.
De cele mai multe ori, atacurile de panică nocturne pot avea loc fără un factor declanșator evident și trezesc brusc din somn respectiva persoană. Aceasta poate experimenta sperieturi cumplite, traumatizante, situație care poate avea efecte dintre cele mai neplăcute:
– trezit brusc din somn, omul resimte vreme îndelungată tulburările fizice și psihice produse de atacul de panică, revenindu-și cu greu
– chiar și după încetarea atacului de panică, persoana în cauză rămâne mult timp într-o stare de mare confuzie
– de frica repetării atacului de panică, persoana respectivă se ferește să-și mai continue somnul și, refuzând să se mai culce, se ajunge destul de repede la urmările negative inerente privării de somn
– în urma atacurilor de panică nocturne, o persoană poate rămâne cu spaime vreme îndelungată, ceea ce îi poate deteriora serios sănătatea emoțională și fizică
– cu timpul, relațiile de familie și cele sociale sunt afectate negativ
Așadar, când se produce un atac de panică în somn (noaptea sau chiar în timpul zilei), persoanei respective îi poate fi foarte dificil să se liniștească, iar temerile legate apariția unui alt atac de panică o pot împiedica să adoarmă din nou. Aceasta poate duce la pierderea somnului și la creșterea stresului, creând condiții favorizante pentru apariția unui nou atac de panică.
Netratate, aceste stări pot avea consecințe dintre cele mai grave: pot conduce la gânduri morbide, la pierderea încrederii în sine, fobii, ipohondrie, abuz de alcool, consum de medicamente sau droguri, epuizare fizică și psihică, depresie și chiar intenții suicidare. Cu timpul, se ajunge și la înrăutățirea relațiilor cu familia, cu cei din jur și la diminuarea accentuată a calității vieții persoanei respective.
Pentru că simptomele unui atac de panică apar pe neașteptate, de cele mai multe ori persoana în cauză le interpretează ca semne ale unei afecțiuni grave (cum ar fi, de pildă, un infarct sau un atac celebral), ceea ce îi amplifică și mai mult starea de panică, îngrijorare și teamă, care, la rândul lor, accentuează simptomele fizice ale atacului de panică, creându-se astfel un cerc vicios.
Este foarte important să se verifice mai întâi posibilitatea de a fi sau nu vorba despre prezența unor boli (precum, de exemplu, afecțiunile cardiovasculare sau hipertiroidismul). Se consideră, în general, că un atac de panică, fie el în timpul zilei sau noaptea, apare atunci când o persoană prezintă patru sau mai multe dintre următoarele simptome:
– accelerea ritmului cardiac
– transpiraţie excesivă
– frisoane
– încețoșarea vederii
– senzație de leșin
– greaţă
– palpitații, bătăi puternice ale inimii
– senzație de amețeală
– senzație de instabilitate pe picioare
– tremurat
– senzație de sufocare
– depersonalizarea (sentimentul de a se detașa de sine)
– dificultăți de respirație
– durere sau disconfort în piept
– parestezii sau senzație de furnicături sau de amorțeală
– teamă de a-și pierde controlul asupra propriului corp
– spaimă de a muri
– teamă de a nu-și pierde mințile
– senzație de irealitate
Atacul de panică se asociază adesea cu anxietatea și cu agorafobia (teama de locuri publice). Un lucru este cert: atacurile de panică sunt legate de anxietate, dar diferă de aceasta. Anxietatea poate provoca și ea experimentarea unor simptome fizice asemănătoare celor enumerate mai sus. Ceea ce face diferența între un atac de panică și anxietate, în general, sunt viteza evoluției (atacul de panică apare brusc și ajunge la un maximum în 10 minute) și intensitatea simptomelor (mult mai mare, în cazul atacului de panică).
Potrivit Anxiety and Depression Association of America (Asociația pentru Anxietate și Depresie din America), anxietatea afectează aproximativ 40 de milioane de adulți (18,1% din populația SUA). Cu toate acestea, doar 36,9% dintre cei afectați caută tratament de specialitate.
Cauzele atacurilor de panică în somn
În prezent, cauzele atacurilor de panică nu prea sunt cunoscute, iar cele ale atacurilor care au loc în timpul somnului, cu atât mai puțin. Cum de se poate speria cineva de vreme ce doarme și nu e conștient de ce se întâmplă cu sine sau în jurul său? Răspunsul e simplu: în timp ce dormim, activitatea creierului și procesele funcționale ale organismului nostru continuă, nu se opresc, dar se desfășoară într-o manieră inconștientă.
Unii oameni de știință susțin ideea că atacurile de panică ar putea fi cauzate de unele dezechilibre în structura neurotransmițătorilor din creier ori de o sensibilitate deosebită la monoxidul de carbon din aer, alții consideră cauzele acestei afecțiuni ca nefiind de natură fizică, ci psihică.
În general, se crede că atacurile de panică au o strânsă legătură cu stresul major provocat de schimbările importante sau de evenimentele traumatizante care au loc în viața unei persoane (dispariția unei ființe dragi, divorțul, pierderea sau schimbarea locului de muncă, pensionarea, o boală gravă etc.).
Există, deci, mai mulți factori potențiali de risc și cauze ale unui atac de panică nocturn, dar s-au făcut foarte puține cercetări, astfel încât la ora actuală medicii nu sunt siguri ce ar putea determina apariția acestor atacuri în timp ce o persoană este adormită. Deși încă nu se cunosc cauzele exacte ale atacurilor de panică, se consideră că există unii factori care pot face să crească probabilitatea ca o persoană să sufere un atac de panică. Aceștia includ:
– moștenirea genetică – persoana respectivă are membri de familie cu un istoric de atacuri de panică
– tipul de personalitate (mai sensibilă, mai emotivă)
– evenimentele neplăcute din viața sa – cum ar fi: pierderea locului de muncă, obligația de a vorbi în public sau teama de a călători cu avionul, de pildă
– chimia creierului (dezechilibre între substanțele chimice ale creierului, generate de tulburări neurologice sau de unele disfuncții tiroidiene)
– condiții subiacente – cum ar fi tulburarea de anxietate socială
Diagnosticarea atacurilor de panică în somn
Un medic poate evalua o persoană pentru a determina dacă a suferit un atac de panică sau are o altă afecțiune – cum ar fi: hipoglicemia, o boală a tiroidei sau o afecțiune cardiacă ori o altă boală care ar putea prezenta simptome similare. În acest scop, investigațiile presupun explorarea antecedentelor medicale și a simptomelor fizice pe care le prezintă pacientul respectiv.
Pentru a diagnostica o tulburare de panică, medicul va efectua o examinare fizică completă și îi poate cere pacientului:
– să facă niște teste de sânge – pentru a verifica dacă sunt probleme legate de tiroidă
– să efectueze alte teste (cum ar fi electrocardiogramă, pentru a verifica starea de sănătate a inimii)
De asemenea, medicul va discuta cu pacientul despre istoricul medical familial, despre nivelurile actuale de stres la care este supus în mod obișnuit, despre temerile și preocupările sale și situațiile pe care le-ar putea evita. O persoană va primi un diagnostic de atac de panică dacă:
– experimentează repetate tulburări de panică neașteptate
– simptomele pe care le prezintă nu pot fi asociate cu alte condiții de sănătate, psihologice sau fizice
Cum să faci față unui atac de panică în somn
Chiar și fără o diagnosticare precisă a tulburărilor de panică, există tratamente disponibile. Cei mai mulți terapeuți sunt adepții ideii că atacul de panică, mai ales cel nocturn, este o problemă care ține în mod deosebit de voința persoanei afectate. Poate fi dificil pentru acea persoană să se calmeze după un atac de panică petrecut noaptea, care o trezește brusc din somn. Și totuși, conștientizându-și starea, va putea mai ușor să găsească resurse interioare pentru a depăși acest neplăcut episod. Astfel, înainte, în timpul și după un atac de panică, această persoană poate utiliza mai multe metode pentru a se calma:
– concentrându-se pe recăpătarea ritmului respirator normal – prin respirații lente și profunde
– sorbind încet un pahar cu apă
– fixându-și privirea asupra unui obiect din apropiere
– gândindu-se numai la lucruri pozitive
– concentrându-se pe relaxarea mușchilor maxilarului și ai umerilor
– străduindu-se să înțeleagă motivul care a declanșat panica și să-l evite, dacă este posibil
– încercând să se îndepărteze de situația care îi provoacă panica
– vorbind cu cineva drag lucruri plăcute, liniștitoare
– reamintindu-și că atacul de panică nu este mortal, nu are consecințe fizice periculoase și poate fi tratat
– încercând să mediteze
– străduindu-se să nu se lase cuprinsă de teamă atunci când vine vremea să meargă la culcare
– făcând plimbări și exerciții fizice ușoare
Tratamentul atacurilor de panică în somn
Atacurile de panică pe timp de noapte sunt tratabile. Fiecare persoană reacționează diferit în cazul unui atac de panică, astfel încât pacientului i se prescrie tratamentul care i se potrivește cel mai bine; de aceea, nimeni nu trebuie să se trateze după ureche, să întrerupă tratamentul sau să-l ajusteze cu de la sine putere. Tratamentul formal al atacurilor de panică în somn implică, de obicei:
– psihoterapie (o metodă foarte eficientă și fără efecte secundare)
– tratament medicamentos (prescris doar de un medic psihiatru)
– o combinație a acestor două metode terapeutice
Psihoterapia este o metodă care ajută, de cele mai multe ori, la recuperarea completă după atacurile de panică. Terapia cognitivă comportamentală (CBT) este adesea prima linie de terapie adoptată pentru persoanele care suferă de atacuri de panică. Apelând la această formă de tratament, CBT, un terapeut ajută persoana respectivă să se confrunte cu stările declanșate de atacul de panică, într-un mediu controlat, sigur, și să înțeleagă simptomele acestuia. Odată îndepărtate neliniștile și frica, aceasta îl poate ajuta pe respectivul pacient să evite posibilele atacuri viitoare.
Un medic poate prescrie unul sau mai multe medicamente pentru a ajuta la tratarea anxietății pacientului. În acest scop, el va recomanda medicamente precum: inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (antidepresive) sau benzodiazepinele (sedative pe care o persoană ar trebui să le utilizeze cu precauție, din cauza riscului de a căpăta dependență).
Scopul tratamentului medicamentos prescris pacientului care a suferit un atac de panică este acela de a se realiza o stabilizare chimică la nivelul creierului, pentru ținerea lui pe linia de plutire, în stare de relativă normalitate. În cazul atacurilor de panică, tratamentele medicamentoase au o durată de cel puțin patru-șase luni.
Administrarea medicamentelor se face personalizat (dozajul fiind diferit de la un pacient la altul), în mod controlat, și poate fi ajustată pe parcurs, în funcție de felul în care pacientul răspunde la tratament și de eventualele efecte adverse care pot apărea.
Trebuie precizat că acestea sunt medicamente psihotropice puternice, care pot provoca reacții adverse periculoase, de aceea este bine să se apeleze mai rar la ele, în cazul în care psihoterapia nu a avut rezultatele scontate.
Tratamente naturale pentru atacurile de panică în somn
În afară de medicația specifică și de psihoterapie sau de combinația celor două metode, persoanelor care suferă de atacuri de panică li se mai recomandă:
– exerciții de meditație
– tehnici de relaxare
– expunerea și conștientizarea temerilor pentru a se detașa de ele
– yoga
– masaj terapeutic
– acupunctură
– meloterapie
– terapie prin umor
– terapie familială
– remedii naturiste din plante – ceaiuri cu efect calmant (de mușețel, de levănțică etc.)
– remediile homeopate
– terapia cu valeriană (un puternic sedativ natural, administrat sub formă de pastile, ceaiuri și picături)
De asemenea, anxietatea și fobiile asociate atacului de panică pot fi tratate cu ajutorul hipnoterapiei.
Cum pot fi prevenite atacurile de panică în somn
Cea mai bună formă de prevenire a apariției unor episoade de atac de panică în somn este aceea de a face apel la un medic specialist care să stabilească un plan de tratament și de a respecta cu strictețe recomandările lui.
Psihoterapia și tratamentul medicamentos sunt metode eficiente pentru prevenirea atacurilor viitoare sau pentru a le face mai ușor de gestionat. Pentru profilaxia și tratamentul atacurilor de panică, pe lângă psihoterapie și medicamente, specialiștii recomandă luarea unor măsuri pentru schimbarea stilului de viață al pacientului, îndeosebi:
– adoptarea unei diete sănătoase
– reducerea consumului de cafea și de alcool
– renunțarea la fumat
– includerea în rutina zilnică a unor exerciții fizice, care să conducă și la îmbunătățirea stării emoționale
– respectarea programului de odihnă
