Cei mai buni antreprenori din sfera producției, serviciilor sau comerțului, precum și cei mai ingenioși și mai inovativi businessmani au fost premiați de către Ministerul Economiei. Premiile concursului „Cel mai bun antreprenor din sectorul IMM” au fost decernate la Palatul Republicii, în cadrul Conferinţei Internaţionale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii „Sectorul IMM – Moldova 2020”. Au fost oferite premii de gradul I și II la zece categorii, printre care: cel mai bun antreprenor exportator, cel mai bun antreprenor inovator, cel mai bun meșter popular, cel mai tânăr antreprenor, cel mai bun antreprenor femeie, sau cel mai bun antreprenor din sfera serviciilor. Diplomele de onoare au fost însoțite de un premiu bănesc în sumă de cinci mii și respectiv trei mii lei. La competiție au participat oameni de afaceri din întreaga republică.

Cu banii de la nuntă și o parte din indemnizația de tânăr profesor, Diana Balan, câștigătoarea premiului la categoria „Cel mai tânăr antreprenor”, și-a croit drum în lumea afacerilor. Împreună cu soțul, acum un an și jumătate, Diana a procurat o linie de producere a peleților și utilajul necesar pentru producerea hranei granulate pentru animale. „Suntem încă la început de drum în afacerea noastră, dar sperăm să meargă și mai bine, pentru că știți cât primește un profesor, mai ales la țară”, îmi spune Diana, o tânără de 28 de ani, profesoară de biologie și geografie din raionul Criuleni.

„Cărbune moldovenesc” din paie și hlujeni

Tânăra recunoaște că de la început i-a fost teamă și că nu de puține ori a fost pe punctul de a renunța la visul de a-și pune pe picioare propriul business, dar speră că în curând va reuși să-și dezvolte afacerea. „Mă gândeam ce să fac cu banii agonisiți, poate să fac reparații în casă. Dacă îi investesc în casă, nu o să pot obține niciun profit, dar banul trebuie să aducă bani, nu să fie îngropat în ciment și cărămidă. Și în plus, dacă o să obțin profit, o să pot oricând face și reparațiile pe care mi le-am dorit”, consideră tânăra antreprenoare.

Când am întrebat-o de unde i-a venit ideea unei afaceri în domeniul energiei regenerabile, tânăra a povestit că, în urmă cu mulți ani, mama sa a citit într-un ziar o relatare despre cineva din nordul țării care produce „cărbune moldovenesc” din paie și hlujeni. „Chiar dacă inițial nu mi-a venit să cred, peste câțiva ani am găsit mai multe informații, și fiind preocupată de starea mediului, ca orice profesoară de biologie, am zis să lansăm o afacere cu biomasă. Mai ales în perioada de toamnă, mulți dau foc miriștilor și așa prindem mai mulți iepuri odată: nu poluăm aerul, omul se încălzește și, pe deasupra, mai face și economii”, consideră câștigătoarea premiului „Cel mai tânăr antreprenor”.

Cel mai dificil într-o afacere…

Tânăra spune că într-o afacere lucrul cel mai dificil nu este să găsești finanțe, ci să asiguri infrastructura firmei. Aceasta în contextul în care Diana de aproape un an de zile încearcă să conecteze întreprinderea la energie electrică, și încă nu i-a reușit. „Am nevoie de surse de energie mai solide, iar acestea costă sume considerabile”, spune Diana.

De aceeași părere este și savantul Valeriu Spânu, câștigătorul premiului „Cel mai bun antreprenor – inovator”. „Cu fiecare an este tot mai ușor să înregistrezi o întreprindere. Problema este cum să creezi infrastructura. Trebuie să aștepți ani de zile pentru a te conecta la conducta de gaze, sau rezolva problema cu terenul. Birocrație nu e numai în Parlament sau Guvern, e și la nivel mai jos”, spune antreprenorul, profesor universitar, inginer, doctor în electrochimia aplicată. Premiul i-a fost oferit pentru metoda inovativă de creștere a plantelor pe care o utilizează.

„Am obținut un grant oferit de americani, și având o idee inovativă, am avut curajul să demarez lucrările la o stațiune experimentală de producere a plantelor prin metoda hidroponică. Partea inovațională a businessului meu este faptul că am creat modele noi de producere agricolă, creșterea plantelor pe apă, în sere și toate componentele, începând de la construcția serei la elementele tehnologice”, povestește antreprenorul inovativ.

Primul producător de salată pe apă

Astfel, savantul Valeriu Spânu s-a transformat în antreprenor și producător de salată. „În Moldova nu mai există o afacere similară. În România mai poate fi vreun asemenea producător. Această metodă, în lume, nu este nouă, dar metoda de realizare este inovativă. Eu nu am cumpărat tehnologia ca s-o aplic în practică, dar am adaptat diferite materiale pe care le putem găsi la noi”, spune Valeriu Spânu.

De ceva timp, și-a extins afacerea și la Bălțata, unde a mai creat o bază tehnologică.

În total, au fost oferite 22 de diplome de gradul I și II. Printre nominalizați se numără și Irina Corobca, o tânără cu deficiențe de vedere, dar cu o forță interioară nemărginită, despre care TIMPUL a scris acum câteva luni, în primăvară, când tânăra și-a deschis un cabinet de masaj în satul Săseni, raionul Călăraşi. Irina a obținut diploma de gradul I şi premiul din partea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.
În prezent, în R. Moldova activează 45 mii de întreprinderi mici și mijlocii. IMM-urile reprezintă 97 la sută din întreprinderile din țară și oferă locuri de muncă pentru 57 la sută din totalul angajaţilor pe economie. Totodată, IMM-urile contribuie la formarea a 28% din PIB.