În oferirea activităților cu scop de învățare a limbilor străine în instituțiile preșcolare de învățământ pentru copii de vârstă fragedă, trebuie de analizat toate laturile acestui proces, împreună cu prognosticul efectelor asupra dezvoltării limbajului acestor copii. Opiniile legate de acest domeniu se împart în două tabere: pro și contra.

Conform cercetărilor efectuate privind relaţia dintre bilingvism şi gândire, unii cercetători, nu recomandă însuşirea celei de a doua limbi înaintea împlinirii vârstei de trei ani (Epstein). Ei susțin că dezvoltarea armonioasă presupune în primul rând stăpânirea limbii materne. În cazul bilingvismului, structurile celor două limbi se amestecă, cauzând fenomenul numit interferenţă. Acesta frânează rapiditatea gândirii riscând ca ambele limbi să rămână la fel de austere.

Deşi în majoritatea cazurilor aceşti copii nu sunt dezavantajaţi față de copiii care vorbesc o singură limbă, există și cazuri când copilul nu se va descurca bine nici într-o limbă din cele două, fapt care se poate răsfrânge asupra performanțelor sale intelectuale în școală cu predare în oricare dintre cele două limbi cunoscute de către copil.

Mulţi părinţi îşi înscriu copiii în grupe de învățare a unei limbi străine, din dorinţa de a le asigura şanse mai mari în viaţă. Strategia părinților poate fi eficientă în cazul în care copilul înţelege măcar structuri simple ale limbii materne, înainte să ajungă la grădiniţă. Necunoscând limba în care li se adresează, copiilor le pare vorbirea adresată ca sunete fără sens.
Pentru însușirea unei limbi străine, copilul de vârstă fragedă trebuie să corespundă creșterii în raport cu vârsta, să posede un mod de înțelegere, să poată recepționa mesajul verbal, adică de decodificare și elaborare a unei forme de răspuns realizat verbal.
Pe lângă cele enumerate copilul mai are nevoie și de un mediu lingvistic stimulativ pentru însușirea limbii străine. Acest lucru este mai dificil în țara noastră unde este o arie limitată de limbi vorbite larg, cu excepția limbii ruse.

Specialiștii din domeniul educației care sunt contra bilingvismului la grădiniţă susțin că bilingvismul ar fi o cauză a nereușitei copiilor la școală, motivând prin faptul că un copil bilingv:
• învață să vorbească mai târziu;
• mai greu posedă cele două sisteme lingvistice și nefiind în stare să le deosebească, le confundă permanent;
• uneori dezvoltarea sa intelectuală poate fi compromisă, întrucât copilul ar putea avea dificultăți emotive și suferi de dezadaptări ale personalității etc.
Specialiștii din domeniul educației care sunt pentru un bilingvism (Walter şi Calude Hagège) la grădiniţă susțin că acest fenomen ar fi o stimulare a procesului de dezvoltare a copiilor, un privilegiu ce stimulează procesele de gândire. Bilingvismul ajută la implementarea unor strategii eficiente în rezolvarea problemelor, dezvoltă creativitatea.
Mulți din comunitatea științifică cred că bilingvii posedă o flexibilitate mentală majoră, o facultate superioară a gândirii abstracte care, detașată de cuvânt, favorizează construirea conceptelor. Un mediu plurilingvistic și pluricultural bogat și stimulativ facilitează dezvoltarea cognitivă și intelectuală.

Cei care promovează însușirea a două limbi la vârste fragede vin cu următoarele îndrumări pentru părinţii care decid în favoarea bilingvismului:
1. Crearea acasă a unui mediu bilingv, vorbind cu copiii în cele două limbi în egală măsură;
2. Dacă e nevoie de o bonă, atunci angajați una care vorbește a doua limbă, având rolul de „prieten al copilului”, poate fi de mare ajutor pentru părinţii care nu stăpânesc bine limba străină, pe care doresc să o însușească copilul lor;
3. Încurajați pe cei mici să lege prietenii cu copiii vorbitori de alte limbi, copiii învață mai repede de la semenii lor. Astfel ei se familiarizează cu nişte noţiuni de bază şi-şi formează strategii de comunicare.
Există laturi serioase ale problemei, care constau deseori, în lipsa unui serviciu de calitate în predarea limbii străine copiilor de vârstă fragedă în grădinițe ori alte centre pentru copii. Specialiștii care oferă acest serviciu instituțiilor preșcolare de învățământ nu au o pregătire corespunzătoare în lucrul cu copiii de vârstă mică, nu cunosc particularitățile lor de dezvoltare, iar părinții nu pot aprecia calitatea activităților cu micuții.

Considerând că la o vârstă fragedă copiii sunt flexibili și de la 2 până la 4 ani trăiesc perioade senzitive optime pentru însușirea noilor competențe inclusiv a celor lingvistice, propunem ca serviciile în învățarea micuților a unei limbi suplimentare limbii materne, să fie de calitate, în vederea unei educații lingvistice complete, vaste, diverse, dar de preferat după 4 ani.

Mituri și realitate

• Bilingvismul nu este responsabil de tulburările de limbaj.
• Pentru copiii cu tulburări în dezvoltare, este destul de greu să însușească două coduri de comunicare fără a le confunda, de unde apar confuzii, eșecuri în comunicarea verbală, dificultăți în exprimare, pronunție (limba engleză presupune o articulare interdentală, pe când fonemele limbii române sunt anterodentale și predentale).
• Retardul verbal, dislexia nu se naște din bilingvism. Copiii educați în mediu bilingv pronunță primele cuvinte la aceeași vârstă ca și semenii lor monolingvi și nu dezvoltă dificultăți de citire.
• „Bilingvismul este un atu și nu o problemă”, Alexandre Duchene – Institut de linguistique, Universite de Neuchatel, Service medico-pedagogique, Geneve.

Ana Mocanu,
logoped,
Centrul psiho-socio-pedagogic,
DGETS, Chișinău