Bogătașii țării au arendat păduri, au tăiat copacii și au construit vile de lux

Acest lucru a fost posibil după ce Guvernul de atunci, condus de Vasile Tarlev, a emis o hotărâre guvernamentală prin care a aprobat Regulamentul privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi de recreere. În 2012 Agenția „Moldsilva” a suspendat totuși procesul de dare în arendă, însă pe arendașii deja existenți acest lucru nu i-a afectat deloc, iar în prezent ei își amenajează acolo tot ce le poftește inima.

Conform regulamentului menționat, arendașii pădurilor cu scop cinegetic au permisiunea să vâneze, iar cei cu scop de recreere pot „să construiască obiecte de importanţă socială şi de gospodărire (pavilioane, reţele amenajate de drumuri şi poteci, forme mici arhitecturale etc.), însă tuturor li se interzice să ridice acolo imobile. Totodată acestora li se permite „să instaleze garduri pentru limitarea accesului, precum şi pentru asigurarea securităţii vizitatorilor în zonă”. Regulamentul respectiv a fost contrasemnat și de ministrul Economiei şi Comerţului, de atunci, Igor Dodon. După aprobarea lui, tot în 2008, fostul președinte Vladimir Voronin a luat în arendă pădurea de la Trebujeni din raionul Orhei. Ulterior, în doar patru ani, aproape toate terenurile din jurul mun. Chișinău au fost deja date în arendă la prețuri care nu reflectă valoarea corectă a zonei. Conform documentului, „plata anuală a arendei constituie 315 lei/ha pentru terenurile arendate în scopuri de gospodărire cinegetică şi 4025 lei/ha pentru terenurile arendate în scopuri de recreere”.

„Cară-te de aici mai repede”

La începutul anilor 2000, comuniștii încercaseră deja să înainteze regulamentul respectiv în Parlament, iar drept rezultat acesta s-a ciocnit cu o mare rezistență. „Mai târziu însă, atunci când Voronin și-a luat propria pădure și, fiindu-i frică de faptul că după ce i se va termina mandatul el ar putea fi deposedat de ea, comunistul a insistat ca regulamentul dat să fie votat”, susține Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova. În acest document este stipulat că „terenurile fondului forestier se dau în arendă pe un termen stabilit – nu mai mic de 5 ani şi nu mai mare de 49 de ani”.

Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste

Modelul clasic de arendă a pădurilor pentru recreare este în pădurea de lângă localitatea Dănceni, în apropierea taberei de odihnă „Poienița veselă”, din raionul Ialoveni. Localnicii din zonă se plâng că nu pot merge în pădure pentru că aceasta este practic toată îngrădită. Despre faptul că toată pădurea este luată în arendă ne-a povestit Alecu Reniță. El a menționat că acolo au fost ridicate deja vile de lux. De acest lucru ne-am convins și noi când am mers în zonă. Dintr-un capăt până în celălalt, la marginea pădurii se întinde un gard înalt, fiind aproape imposibil să vezi ce se petrece în spatele lui. În preajma drumului nu se zărește nimic, dar odată ce intri tot mai mult în pădure, observi cum printre copaci își fac loc acoperișurile caselor luxoase.

Ne-am strecurat acolo printre buruiene și arbuști. Chiar în inima pădurii am găsit două case de toată frumusețea, iar pe teritoriu erau mai mulți lucrători. În timp ce făceam poze, unul dintre ei m-a observat și a început să mă înjure, încercând să-mi comunice că e teritoriu privat și nu am dreptul să intru și nici să fotografiez. Acest lucru demonstrează că proprietarii (indiferent cine sunt ei) nu sunt prea bucuroși să vadă prin zonă oaspeți nepoftiți. Mai târziu s-au apropiat și restul lucrătorilor, care m-au amenințat cu lopata și au fost extrem de agresivi. „Cară-te de aici mai repede”, strigau ei și au refuzat în tot felul să spună cui aparțin cele două imobile.

Imagini din pădurea de la Dănceni (Ialoveni):

 

 

„Acesta este scenariul care o să se întâmple cu toate pădurile dacă le scăpăm în mâna arendașilor de rea-credință. În țările unde s-au privatizat pădurile nu s-a mai ținut cont de copaci, acolo s-a pus accent doar pe bani”, comunică Alecu Reniță. Potrivit lui, schema după care oamenii au pus mâna pe păduri este foarte simplă. Ei arendau teritoriul pe care și-l doreau, obțineau toate autorizațiile, inclusiv cele de construcții și ulterior treceau responsabilitatea dată pe primăria locală, însă aceasta nu administrează fondul forestier și atunci foarte frumos era înșelată opinia publică. „Ca să-și construiască locuințe luxoase, de sute de metri pătrați, arendașii taie zeci de arbori, după care merg benevol și plătesc amendă pentru fiecare copac tăiat și arată ca o persoană onorabilă „da, domnilor, am încălcat, dar n-am avut încotro”. Ei își permit acest lucru pentru că primesc terenul practic gratis, iar amenzile pentru dânșii sunt niște bănuți”, subliniază ecologistul.

Nici viceministrul Mediului nu poate intra în pădure

Un caz asemănător îl găsim și în ocolul silvic Durlești. Viceministrul Mediului, Lazăr Chirică a comunicat în cadrul unei conferințe de presă că acolo un cetăţean a luat în arendă un hectar de pădure pe o perioadă de 30 de ani, însă în realitate a acaparat un teritoriu mult mai mare. În acea zonă acesta a făcut o construcţie impresionantă afectând astfel mediul înconjurător şi distrugând mai mulţi copaci şi arbuşti. Noi am mers să vedem cum stau lucrurile în ocolul silvic, dar din păcate n-am putut vedea ce imobil a ridicat arendașul pentru că la poalele pădurii a fost plasată o poartă înaltă din fier, iar întreg teritoriul este îngrădit cu un gard de tablă, care are aproximativ 3 metri înălțime. Până la poartă este și un drum de acces pavat, despre care Chirică spune că era anterior un drum vechi de țară și nu trebuia lărgit, iar pentru montarea acestuia au fost tăiați peste 50 de copaci și mai mulți arbuști. Totodată, viceministrul a menționat că a fost acolo cu un grup de persoane și nimeni nu a fost lăsat de pază să intre pe teritoriu.

Lazăr Chirică, viceministrul Mediului

Se pare totuși că proprietarii pretind că au făcut totul legal, pentru că pe un panou lângă poartă am găsit o notă informativă unde se anunță că acolo se construiește o „Pensiune Agroturistică”, iar toate autorizațiile și documentele pentru începerea lucrărilor ar fi fost dobândite deja, inclusiv cele de la Agenția „Moldsilva”.

Imagini din ocolul silvic „Durlești” (mun. Chișinău):

 

 

„Acest așa-numit regulament de arendare este de fapt unul de privatizare a pădurilor. Consider că acesta este de un teren oferit gratis”, se arată dezamăgit Alecu Reniță. Ecologistul spune că zonele împădurite se vând la negru pentru bani foarte mari și că persoanele respective au deja schemele lor după care lucrează.

„Obțin toate autorizațiile necesare și se apucă de construit case. Acest regulament a fost doar un pretext de deschidere a porții spre jefuirea pădurilor. Noi suntem indignați pentru că arendașii fac construcții capitale. Dacă am avea un stat de drept ar veni buldozerele și ar demola tot, dar la noi n-o să se întâmple asta niciodată, pentru că nu există voință”, subliniază Reniță.

El mai este de părerea că cei care deja au luat în arendă pădurile și au reușit să-și ridice case acolo ar trebui să plătească arenda de 100-150 de mii de lei pe lună și nu doar 4000, iar dacă refuză, atunci construcțiile ar trebui să fie demolate. „Tu stai într-o fabrică de oxigen, e o liniște totală, dimineața îți cântă păsările – pentru aceste privilegii trebuie să plătești”, punctează șeful Mișcării Ecologiste.

Din 2012, Moldsilva a primit ordinul să stopeze darea în arendă a pădurilor până nu se clarifică situația. Reniță susține că acum există presiuni mari din partea celor care așteaptă în rând să pună mâna pe pădure. „În orice clipă procesul ar putea fi reluat și riscăm să rămânem și fără restul bucăților de păduri care au mai rămas”, se arată îngrijorat ecologistul. El le recomandă celor care arendează păduri și spun că sunt patrioți să cumpere zeci de hectare de teren degradat să planteze acolo pădure, iar aceia va fi doar a lor.

„Moldsilva” evită să dea explicații clare

TIMPUL a încercat să afle ce se petrece de fapt în ocolul silvic de la Durlești și pădurea de la Dănceni. Reprezentanții Agenției „Moldsilva” au prezentat doar niște date statistice și au făcut trimitere la câteva documente de pe site-ul lor. Explicații pe margine celor două cazuri nu ne-au fost oferite.

Potrivit datelor agenției, până în prezent au fost reziliate prin judecată și de comun acord al părților 164 de contracte de arendă a pădurilor (semnate în 2008-2012) din totalul de 842.

Totodată, actualmente rămân încheiate încă 678 contracte de arendă, ceea ce constituie 2,3 la sută din suprafața totală a fondului forestier gestionat de agenție. Dintre acestea 634 de contracte sunt în scop de recreere şi 44 de contracte în scop de gospodărire cinegetică.

Pe lângă acestea, în prezent, pe rol, în instanţele de judecată sunt 31 de dosare cu suma datoriei de 2,63 mil lei, şi 56 de titluri de executare transmise la executor cu suma datoriei de 8,182 mil lei.

Responsabilă de respectarea regimului silvic este Agenția „Moldosilva”. Reprezentanții instituției sunt cei care efectuează verificarea sectoarelor arendate. Prin urmare ei ar trebui să sesizeze organele de drept atunci când arendașul încalcă regulamentul.

Datele oficiale arată că în perioada 2008-2012 Agenţia „Moldsilva” a transmis în arendă 11531 ha de terenuri din fondul forestier gestionat de ei.

R. Moldova are cel mai mic procent de împădurire din Europa. Dacă media în UE este peste 30 la sută, atunci noi oficial avem sub 10 la sută. Cea mai drastică perioadă de diminuare a suprafețelor forestiere a avut loc în anii 1812-1940. Astfel, gradul de împădurire încă este mult sub nivelul propus de 15 procente pentru asigurarea tuturor necesităților ecologice și economice ale populației.