Bosnia, în prag de rupere? Partea sârbă a țării a votat un plan de separare de instituțiile judiciare și financiare centrale, precum și crearea unei armate proprii
Parlamentul Republicii Srpska (foto cu portocaliu), entitatea sârbă a Bosniei-Herțegovina, a adoptat vineri procedura prin care se va retrage din instituțiile financiare, judiciare și militare centrale, scrie The Economist.
Mai precis, este vorba despre instituțiile pe care le împarte cu cealaltă entitate componentă a Bosniei, Federația Croato-Musulmană.
Conform hotărârilor Parlamentului de la Banja Luka, Guvernul are șase luni pentru a implementa măsurile, care, conform unor analiști, vor duce inevitabil la conflict.
„Bosnia se îndreaptă într-o direcţie asupra căreia nu am convenit prin semnarea Acordului de pace de la Dayton”, care a pus capăt războiului în 1995, a declarat liderul politic sârb bosniac Milorad Dodik.„Este momentul cuceririi libertăţii pentru Republica Srpska”.
Politicianul în vârstă de 62 de ani, în prezent membru sârb al preşedinţiei colegiale bosniace, insistă neobosit că ţara la conducerea căreia participă este „imposibilă”. De ani de zile, el ameninţă cu secesiunea, dar în prezent pare hotărât să facă paşi concreţi în această direcţie.
Acordul de la Dayton a pus capăt unui conflict soldat cu 100.000 de morţi, care a consacrat împărţirea Bosniei în două entităţi, Republica Srpska şi o entitate croato-musulmană. Criticii afirmă însă că Acordul de la Dayton trebuia să fie doar o înțelegere temporară, care a avut rolul de a opri conflictul, nu de a fi o „Constituție” a țării.
În anii care au urmat, sub presiunea puterilor occidentale, un stat central slab s-a dotat cu instituţii comune, armată, justiţie, administraţie fiscală şi servicii de informaţii.
Milorad Dodik spune că sunt în total 140 de decizii de transfer de competenţe de la entităţi către guvernul central şi că vrea să ia totul înapoi.
„Aceasta înseamnă secesiune fără a o proclama”, a declarat Înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, germanul Christian Schmidt, într-un raport adresat ONU la începutul lunii noiembrie.
Preşedinta Republicii Srpska, Zeljka Cvijanovici, a asigurat vineri că „războiul şi secesiunea nu sunt pe agenda politică” a Republicii Srpska.
Consiliul pentru implementarea păcii (PIC), care supraveghează respectarea Acordului de la Dayton, a avertizat în ultimele zile că o retragere unilaterală din instituţiile federale nu este posibilă şi a ameninţat cu consecinţe încălcarea acordului de pace de oricare dintre părţi.
Acest comunicat nu a fost co-semnat de Rusia, care face parte din PIC, alături de puterile occidentale.
Anunţul făcut de Milorad Dodik în septembrie despre crearea unei armate a Republicii Srpska a alarmat Washingtonul, care în ultimele săptămâni a trimis mai mulţi diplomaţi pentru a reitera sprijinul american pentru integritatea teritorială şi instituţiile centrale ale Bosniei şi Herţegovina.
Tot vineri, Milorad Dodik a promis să organizeze un referendum care să permită locuitorilor Republicii Srpska să aprobe acţiunile sale.
El a părut, totuşi, să lase uşa întredeschisă când a spus că s-ar putea utiliza termenul de şase luni pentru a discuta despre o posibilă reducere cu 50% a efectivelor forţelor armate comune. Această ipoteză, pe care a pus-o drept condiţie pentru a renunţa la retragerea sârbilor din instituţiile centrale ale statului, are şanse foarte mari să fie respinsă de bosniaci.
„Această perioadă va arăta dacă Bosnia poate supravieţui. Eu cred că nu poate. Nu are capacitatea internă de a supravieţui”, a afirmat Dodik în faţa parlamentarilor.
