Călăii bunelului – idolii nepotului. Bunelul lui Voronin, a fost condamnat de patru ori de către organele represive ale regimului comunist sovietic / DOC

În numărul din 24 octombrie 2008, TIMPUL publica un interviu inedit cu Isidor Sârbu, bunelul lui Vladimir Voronin din partea mamei, din s. Corjova, r-l Dubăsari, interviu apărut cu titlul „O viaţă canonită ca atâtea altele” în nr. 1 al revistei „Cartea moldoveană”, anul 1943. Soarta dramatică a lui Isidor Sârbu, care a avut de suferit mult de pe urma regimului totalitar comunist, a generat ecouri de presă şi atitudini de compasiune ale societăţii civile. 

În procesul elaborării Studiului privind crimele regimului totalitar comunist din RM, am consultat mai multe mii de dosare din arhivele MAI şi SIS şi, SURPRIZĂ!, zilele trecute am descoperit în noianul de poze, făcute în acele arhive, numele lui Isidor Sârbu, dar şi al Tatianei Sârbu, bunica fostului preşefinte al RM.

Documentele arată calvarul pe care l-a trăit Isidor Sârbu împreună cu soţia şi copiii săi sub regimul sovietic, ceea ce confirmă încă o dată veridicitatea interviului din 1943: 1) răsculăciţi în anul 1933 şi lăsaţi fără o fărâmă de pâine, împreună cu cei şapte copii pe care îi aveau; 2) judecaţi şi exilaţi în anul 1935, cu interdicţia de a veni la Corjova; 3) judecaţi din nou, la 14 ianuarie 1936, de „troika” NKVD pentru că au „încălcat regimul de paşapoarte şi pe cel de şedere în zonă cu statut special” (prin zonă cu statut special se înţelegea satul Corjova de pe malul Nistrului, baştina eroilor noştri); 4) judecaţi şi condamnaţi la 1 februarie 1938, a patra oară, tot de organele represive comuniste, fiind din nou deportaţi. Nu se cunoaşte dacă cineva dintre urmaşii lui Isidor şi ai Tatianei Sârbu ar fi depus cerere pentru reabilitarea lor.

Chiar dacă nepotul, Vladimir Voronin, ignoră trecutul familiei sale, documentele pe care le publicăm mai jos arată urmele crimelor comuniste. (Documentele sunt traduse din rusă după original, cu mici intervenţii de ordin stilistic şi se referă la ultimele două episoade din calvarul familiei Sârbu, al cărei nume a fost schimonosit de NKVD.)

Mihai Taşcă,
secretarul Comisiei prezidenţiale
pentru studierea şi aprecierea regimului
comunist totalitar din R. Moldova

***
Extras
Troica NKVD a RSS Ucrainene pentru RASS Moldovenească
Procesul-verbal Nr. 3
14 ianuarie 1936
În componenţa
Preşedinte: Şeful Direcţiei NKVD a RSSU pentru RASSM tov. DJAVAHOV
Membri: Şeful Direcţiei Miliţiei a NKVD a RASS, tov. MOROZOV
Şeful Biroului paşapoarte tov. HOROŞILOV
Cu participarea: Procurorului tov. SKULSKI
Secretarului tov. DOKUŢKI

Nr. 3. S-a ascultat: Dosarul Nr. 202, al secţiei raionale de miliţie Dubăsari, privind învinuirea cetăţeanului Sârbul Isidor Filipovici, a.n. 1881, născut în s. Corjova, r. Dubăsari, RASS Moldovenească. Din culaci. Pe art. 80, alin. 1, Cod penal al RSSU.

Sârbul Isidor Filipovici – a.n. 1881, născut în s. Corjova, raionul Dubăsari, RASS Moldovenească. Culac şi răsculăcit, decăzut din drepturile de alegător. Căsătorit, la întreţinere – soţia Tatiana a.n. 1881. Nu activează în agricultură şi actualmente nu deţine careva bunuri. Mijloacele pentru întreţinere le dobândeşte prin lucrări sezoniere şi cerşetorie. La 20/VII 1935 i s-a ridicat paşaportul pe motiv că a fost eliberat nelegitim. În baza Hotărârii Sovietului Comisarilor Norodnici Nr. 440, de către Secţia raională de miliţie Dubăsari i s-a interzis să se afle în localităţile cu statut special. În urma interzicerii contrasemnată, Sârbul a plecat în Pervomaisk, unde i s-a eliberat paşaport, cu care s-a întors în raionul Dubăsari. La 28 decembrie 1935, secţia raională de miliţie Dubăsari îl reţine pe Sârbul şi îl obligă să părăsească localitatea. A semnat pentru a pleca, dar continua să locuiască în s. Corjova. În rezultat i s-a intentat dosarul privind expulzarea administrativă, cu lăsarea învinuitului la libertate.

Interogat la şedinţa Troicii, Sârbul I.F. a mărturisit că la Pervomaisk nu a reuşit să-şi găsească de lucru, în rezultat a decis să se întoarcă acasă şi să nu plece nicăieri.

S-a hotărât: Sârbul Isidor Filipovici, pentru încălcarea regimului de paşapoarte şi încălcarea regimului de şedere în localităţile cu statut special, să fie închis pentru un termen de TREI ani în locurile de detenţie generală, termenul de calculat din 14 ianuarie 1936. Să fie arestat.

Dosarul de transmis în arhivă.

Preşedinte Troicii /ss/ DJAVAHOV
Membri: /ss/ MOROZOV
/ss/ HOROŞILOV
Procuror /ss/ SKULSKI
Secretar /ss/ DOKUŢKI

***
Extras
Troica NKVD a RASS Moldovenească
Procesul-verbal Nr. 4
1 februarie 1938
În componenţa: Preşedinte: Şeful Direcţiei NKVD a RSSU pentru RASSM, căpitan de miliţie, tov. POSPELOV
Membri: Şeful Secţiei, locotenent inferior de miliţie tov. GHERTNER
Şeful biroului căutări penale, locotenent de miliţie tov. IVANOVSKI
Cu participarea: Procurorului tov. KOLODI,
Secretarului tov. DOKUŢKI

S-a ascultat: Dosarul secţiei raionale de miliţie Dubăsari de învinuire a lui Sârbul Isidor Filipovici a.n. 1879, locuit. s. Corjova, r. Dubăsari, moldovean, ţăran-culac, fără ocupaţie, ştiutor de carte, condamnat anterior, cetăţenie URSS.
Pe art. 80-1 Cod penal al RSSU

Sârbul Isidor Filipovici culac, averea în 1933 i-a fost confiscată.
În 1935, în calitate de culac supus represiunilor, secţia raională de miliţie Dubăsari i-a refuzat eliberarea paşaportului şi Sârbul a fost exilat în zonă cu statut special.

La 14 ianuarie 1936, pentru încălcarea regimului de paşapoarte, Sârbul I.F. a fost judecat de troica NKVD a RSS Ucrainene pe art. 80-1 CP al RSSU şi condamnat la TREI ani de închisoare cu regim general, (pedeapsă) schimbată prin decizia troicii NKVD a RSSU din 29/IV-1936 la TREI ani interdicţie de a locui în regiunile cu statut special ale URSS.

La 26/X-37, Sârbul I.F. a fost reţinut de către secţia raională de miliţie Dubăsari şi a fost obligat, prin semnătură, să părăsească regiunea cu statut special.

La 26 ianuarie 1938, pentru încălcarea regimului de paşapoarte, Sârbul I.F. a fost arestat de secţia raională de miliţie Dubăsari şi închis la închisoarea din Tiraspol.

Chemat la şedinţa Troicii, Sârbul I.F. a declarat că nu a părăsit (regiunea cu statut special) fiind bolnav.

S-a decis: Sârbul Isidor Filipovici, pentru încălcarea regimului de paşapoarte, să fie condamnat la închisoare pe un termen de DOI ani în închisoare cu regim general, cu termen din 26 ianuarie 1938. Dosarul de transmis în arhivă.

***
S-A ASCULTAT: Dosarul secţiei raionale de miliţie Dubăsari de acuzare a Sârbul Tatianei Chirilovna, a.n. 1880, locuit. s. Corjova, r-l Dubăsari, moldoveancă, ţărancă-culac, fără ocupaţie, ştiutoare de carte, căsătorită, cetăţ. URSS.

Pe art. 80-1 Cod penal al RSSU
Sârbul Tatiana Chirilovna, culac, în 1933 averea i-a fost confiscată.

În 1935, în calitate de culac supusă represiunilor, a primit refuz de la secţia raională de miliţie Dubăsari privind eliberarea paşaportului şi a fost exilată în zonă cu statut special, dar în 1936 s-a întors în s. Corjova şi a fost luată la evidenţă.

La 26/X-37, Sârbul T.C. în calitate de culac supusă represiunilor, a fost reţinută de către secţia raională de miliţie Dubăsari, i-a fost anulată şederea în zona cu statut special şi a fost obligată, prin semnătură, să părăsească regiunea cu statut special.

La 20 decembrie 1937, Sârbul T.C. a fost reţinută a doua oară, fiind obligată, prin semnătură, să părăsească (regiunea cu statut special), dar ea a încălcat regimul de paşapoarte şi continua să locuiască în regiunea cu statut special.

La 26 ianuarie 1938, pentru încălcarea regimului de paşapoarte, Sârbul T.C. a fost arestată de secţia raională de miliţie Dubăsari şi închisă la închisoarea din Tiraspol.

Chemată la şedinţa Troicii, Sârbul T.C. a declarat că nu a părăsit (regiunea cu statut special) fiind bolnavă.

S-a decis: Sârbul Tatiana Chirilovna, pentru încălcarea regimului de paşapoarte să fie condamnată la închisoare pe un termen de UNU an închisoare cu regim general, cu termen din 26 ianuarie 1938. Dosarul de transmis în arhivă.

Preşedinte Troicii /ss/ POSPELOV
Membri: /ss/ GHERTNER
/ss/ IVANOVSKI
Procuror /ss/ KOLODI
Secretar /ss/ DOKUŢKI

Iată calvarul unei familii de moldoveni care, trecând prin toate nelegiuirile şi umilinţele la care a fost supusă de regimul comunist, a sperat întotdeauna că va fi liberă şi că cei în numele cărora s-a sacrificat – copiii şi nepoţii – vor preţui această jertfă.

Ex-preşedintele Voronin este unul dintre acei nepoţi. Numai că s-a dat de cealaltă parte. De partea călăilor buneilor săi. 

ARHIVA TIMPUL (2010)