Teritoriul Moldovei este străbătut de coridorul multimodal IX: Helsinki-Sankt Petersburg-Moscova-Kiev-Chișinău-București-Dimitrovgrad-Alexandroupolis. Sectorul Cuciurgan (Ucraina)-Novosavițkaia-Tighina-Chișinău-Ungheni-Cristești Jijia (România) coincide cu linia de cale ferată E 95 a părții moldave a „Acordului european cu privire la cele mai importante linii feroviare magistrale internaționale (AGC)”.
Caracteristici
Lungimea totală a rețelei de cale ferată administrată de CFM este de 1232 de kilometri, din care 1218 km reprezintă ecartament larg (1520 mm) și 14 km – ecartament normal (1435 mm). Pe căile ferate moldovene se circulă cu o viteză de până la 50-60 km pe oră.
Scurt istoric…
Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei a pornit de la linia de cale ferată Balta-Odesa-Tiraspol. Prima linie de cale ferată urma să tra¬verseze Basarabia de la est la vest, înspre Prut, urmând să ajun¬gă la Iaşi. Peste patru ani, pe 28 august 1871, a fost deschisă circulaţia trenurilor pe sectorul Tiraspol-Chişinău, ziua în care oficial îşi ia începutul istoria „Căii Ferate din Moldova”.
În anii ’70 ai secolului al XIX-lea, liniile strategice de cale ferată erau date în exploatare una după alta: în 1873 – linia Chişinău-Corneşti, peste doi ani, în 1875 – linia Corneşti-Ungheni. Circulaţia pe sectorul de cale ferată Chişinău-Ungheni a fost deschisă pe 20 martie 1877.
Aflându-se deja în jurisdicţia statului, Căile Ferate de sud-vest aveau în anul 1913 o structură com¬plexă, care se diviza în 34 de sectoare de întreţinere a căii, 13 sectoare de tracţiune şi 10 secţii de mişcare.
În perioada 1920-1940 s-au întreprins toate acţiunile necesare pentru reformarea bazei de reparaţie a mijloacelor de tracţiune, distribuirea optimă a echipelor de revizie tehnică şi reparaţie a materialului rulant în cele mai importante staţii de cale ferată, construcţia unor edificii separate pentru locomotive (la Chişinău, Tighina, Căinari).
În anul 1961 a fost introdusă tracţiunea diesel. Această perioadă a fost marcată de o amplă dezvoltare a economiei republicii, a domeniilor construcţii şi agricultură. Prin calea ferată era transportat un amplu flux de produse agricole, exporturile atingeau cifra de 30-40 la sută, iar tranzitul – 60 la sută.
Ulterior, în 2005 a fost finalizată construcţia tronsonului feroviar Revaca-Căinari, iar pe 25 august 2008 a fost încheiată și construcția tronsonului feroviar Cahul-Giurgiuleşti.
Modernizarea ÎS „Calea Ferată a Moldovei”
Primul tren modernizat de transportat pasageri a fost pus în circulație de către CFM la data de 27 iulie 2012 pe ruta Chişinău-Ocniţa, având un nivel înalt de confort. Trenul a fost reutilat în România timp de 63 de zile. Noua garnitură dispune de patru vagoane, 267 de locuri, trei clase sociale și este dotat cu scaune confortabile, aer condiţionat, toalete igienizate, geamuri termopan, acces la internet, televizoare, uşi automate şi un sistem care îi va informa pe călători despre opririle care urmează. Cu toate acestea, pe motiv că modernizarea nu a inclus și motorul, după câteva săptămâni de la darea în exploatare acesta nu putea circula decât remorcat de o locomotivă de tip vechi.
Potrivit unui studiu al specialiştilor întreprinderii, electrificarea căilor ferate din Moldova ar permite creşterea de trei ori a vitezei de deplasare a trenurilor şi reducerea cheltuielilor de întreţinere cu 25-30 la sută. Aceasta ar costa cel puţin 400 mln. dolari SUA, iar investiţiile ar putea fi recuperate în cel mult 10 ani.
CFM planifică să construiască linia de cale ferată Mărculeşti-Soroca, cu o lungime de 54 de kilometri, ale cărei costuri se ridică la aproximativ 150 de milioane de dolari. Noul traseu va permite scurtarea distanţei de ocolire a regiunii din stânga Nistrului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
