Echipajul, format din astronauții Frank Borman, James A. Lovell și William A. Anders, a părăsit Pământul pe 21 decembrie. Misiunea a durat 7 zile și a inclus 10 rotații în jurul Lunii și șase intervenții televizate în direct cu astronauții de pe Apollo 8 – cea din Ajunul Crăciunului rămânând în topul transmisiunilor cu cele mai mari audiențe. NASA a pregătit acest zbor în numai patru luni, iar succesul înregistrat a grăbit aselenizarea omului pe satelitul Terrei.
Misiunea Apollo 8 a realizat și una dintre imaginile simbol ale Pământului văzut din cosmos. După două încercări nereușite de reintrare în atmosfera terestră, pe 27 decembrie echipajul a poziționat naveta pe coordonatele potrivite, iar capsula în care se afla acesta a ajuns cu bine în Oceanul Pacific. Astronauții de pe Apollo 8 au fost declarați „Oamenii anului” de către revista Time pentru reușita lor.
25 decembrie 1991 – Gorbaciov își dă demisia din funcția de președinte al URSS
Tentativa sovietică de lovitură de stat din 1991 (19 august 1991), cunoscută și ca Puciul din august, Puciul Vodka ori Lovitura de stat din august, a fost o încercare a unui grup de conservatori comuniști sovietici de a-l răsturna de la putere pe președintele Mihail Gorbaciov și de a prelua controlul asupra țării. Liderii puciștilor erau comuniști radicali, care considerau că reformele lui Gorbaciov au mers prea departe și că noul tratat unional făcea ca puterea guvernului central să scadă prea mult, iar cea a guvernelor republicane să fie prea mare. Deși lovitura de stat a eșuat după numai trei zile de la declanșare, iar Gorbaciov s-a reîntors în fruntea statului, evenimentul a anulat orice posibilitate de păstrare a uniunii într-o formă mai puțin centralizată.
Pe 8 decembrie, Elțin și președinții Belarusului și Ucrainei, Șușkevici și Kravciuk, s-au întâlnit la Minsk, unde au pus bazele CSI și au anulat tratatul unional din 1922 prin care fusese constituită Uniunea Sovietică. Georgia s-a alăturat CSI-ului de-abia în 1993, iar Țările Baltice nu au dorit nicio clipă să facă parte din această nouă organizație. Pe 25 decembrie 1991, Gorbaciov, înfrânt, și-a anunțat demisia din funcția de președinte al unei țări care încetase să mai existe. Steagul roșu cu secera și ciocanul a fost coborât de pe catargul Kremlinului și a fost înlocuit cu steagul tricolor al Rusiei. La exact șase ani după ce Gorbaciov l-a numit pe Elțin în fruntea comitetului orășenesc de partid din Moscova, acesta din urmă devenea președintele celui mai întins stat succesor al Uniunii Sovietice.
26 decembrie 1848 – Prima operetă românească
La 26 decembrie 1848 are loc premiera la Teatrul Naţional din Iaşi, Moldova, a primei operete româneşti „Baba Hârca”, de Alexandru Flechtenmacher, pe libretul lui Matei Millo.
Alexandru Flechtenmacher, pe numele său complet Alexandru Adolf Flechtenmacher, a fost un compozitor, violonist, dirijor şi pedagog din Moldova. A fost fiul juristului braşovean – Christian Flechtenmacher. Alexandru Flechtenmacher a urmat studii muzicale în oraşul natal Iaşi, iar apoi a studiat la Conservatorul din Viena. S-a implicat activ în Revoluţia de la 1948, perioadă în care a scris mai multe cântece patriotice. El a compus, de asemenea, muzica pentru Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum şi primele vodeviluri şi cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri. Remarcabilul compozitor a scris muzică pentru aproape toate spectacolele româneşti de teatru apărute între anii 1840-1880, creând circa 600 de piese muzicale. Opera sa este inspirată din folclor, iar multe din creaţiile sale, în special hore şi sârbe, au intrat în repertoriul lăutarilor români.
În perioada 1 noiembrie 1864 – 1869, Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, el fiind fondatorul instituţiei pedagogice şi primul director al acesteia. Instituţia a devenit ulterior Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
27 decembrie 1816 – Primul spectacol de teatru în limba română
Pe 27 decembrie 1816, la Iaşi, a avut loc primul spectacol de teatru în limba română la iniţiativa cărturarului român Gheorghe Asachi.
Cea mai importantă realizare a inginerului Asachi este primul spectacol de teatru jucat de români în limba română. Evenimentul a avut loc la Iaşi în 27 decembrie 1816: Mirtil și Hloe după Salomon Gessner şi Jean Pierre Clovis de Florian. Gheorghe Asachi a tradus piesa, a desenat decorurile, a făcut regia şi a pictat cortina, o imitaţie după un desen adus de la Roma adaptat la realităţile din Moldova. Aceasta „înfăţişa pe Apolon cu muzele întinzând mâna Moldovei, pentru a o ridica, simbolul nefiind lipsit de frumuseţe şi de tâlc”(Ioan Massof, Teatrul românesc. Privire istorică, I, 1961).
În Procuvântarea la ediția din 1850 a piesei, Asachi îşi aminteşte împrejurările acestei premiere absolute în cultura română: „Într-o epohă de străinomanie, la 1816, a fost înfiinţat un teatru de societate în casele răposatului hatman Constantin Ghica, boier generos şi iubitor de cultură. Actorii erau fii şi fiice ale acestor familii carii reprezentau piese franceze”. La premiera din 1816 a piesei Mirtil și Chloe actorii purtau frumoase costume naţionale româneşti.
28 decembrie 1937 – Demisia guvernului liberal prezidat de Gheorghe Tătărăscu
Gheorghe Tătărescu (Tătărăscu) n. 1886 – d. 1957, prim-ministru al României (1934-1937, 1939-1940).
La 28 decembrie 1937, în România, are loc demisia guvernului liberal prezidat de Gheorghe Tătărăscu. Se formează un guvern naţional-creştin, în frunte cu Octavian Goga, secondat de A. C. Cuza. Gheorghe Tătărescu (n. 21 decembrie 1886, Craiova – d. 28 martie 1957, Bucureşti) a fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 şi în perioada 1939-1940. Gheorghe Tătărescu a deţinut şi alte portofolii ministeriale. Gheorghe Tătărescu a fost ambasador la Paris din 1938 şi până la 1 septembrie 1939, când a fost chemat în ţară (şi în locul lui a fost trimis de la Varşovia Richard Franasovici).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
