Campania electorală dăunează grav economiei

Ce spune legislația

Potrivit Legii privind sistemul bugetar și procesul bugetar, art. 24, Ministerul Finanțelor elaborează proiectul legii bugetare anuale și îl prezintă guvernului, iar acesta din urmă, prezintă parlamentului până la 1 octombrie a fiecărui an proiectul legii bugetare anuale (art. 26). Mai mult decât atât, legea trebuie adoptată de legislativ până la 5 decembrie a fiecărui an. Totuși, în contextul alegerilor care vor avea loc la finele lunii și a schimbării puterii legislative și executive, există riscul ca noul an să ne prindă fără o politică fiscală și un buget adoptat.

Chiar dacă încă la începutul verii Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică politica bugetar fiscală pentru anul 2015, aceasta nu a fost aprobată de guvern și înaintată în parlament. Proiectul vizează majorarea accizelor pentru țigări și carburanți, a taxelor pentru vămuirea mașinilor, precum și creșterea taxei de utilizare a drumului. Astfel, în funcție de capacitatea motorului, taxa de drum ar putea varia între circa o mie și 10 mii de lei. Iar plățile pentru importul carburanților, potrivit proiectului, ar urma să crească cu 9%. Și vămuirea automobilelor va fi mai costisitoare cu până la 7 eurocenți pentru fiecare cm3 al motorului. De asemenea, proiectul vizează anularea mai multor scutiri de taxe și impozite atât pentru persoane fizice, cât și juridice. Cu toate astea, proiectul n-a fost aprobat de guvern și trimis în parlament, și nici nu se știe dacă, după schimbarea puterii proiectul va mai fi aprobat în forma actuală.

Solicitați de TIMPUL, reprezentanții Ministerului Finanțelor au declarat că „politica bugetar fiscală pentru anul 2015 deja a fost prezentată guvernului, iar proiectul Legii bugetului pentru anul viitor este pregătit de către Ministerul Finanțelor, însă va fi pus în discuții de următorul guvern”.

O practică dubioasă, dar des întâlnită

Pe de altă parte, experții economici, deși condamnă faptul că autoritățile nu respectă legislația, afirmă că la această practică dubioasă se recurge, nu pentru prima dată, mai ales într-un an electoral. „În așa stat ca R. Moldova în care corupția și lobismul sunt mult mai puternice decât capacitatea instituțiilor de a rezista și de a-și implementa mandatul, această practică este una rezonabilă. Bugetul nu a fost trimis în parlament din cauza presiunii puternice din partea lobiștilor neformali. De aceea pentru a păstra controlul asupra situației practica aceasta există. Nu este prima dată când noi intrăm în anul fiscal fără buget aprobat de parlament. Însă absența bugetului de stat previzibil face ca și bugetele planurilor de afaceri să fie planificate pe un termen mai scurt decât se cere pentru dezvoltarea afacerilor. Este o problemă cronică care încurcă foarte mult investițiile și dezvoltarea afacerilor de lungă durată în R. Moldova. Stabilitatea apare atunci când se respectă legea procesului bugetar”, consideră expertul IDIS „Viitorul”, Tatiana Lariușin. Potrivit ei, această problemă nu ne permite să trecem de la faza supraviețuirii la faza dezvoltării afacerilor. „Pentru că noi avem nevoie nu doar de declarații despre stabilitatea macroeconomică, dar și de previzibilitate a politicilor”, a adăugat Lariușin.

Expertul a subliniat faptul că specialiștii în domeniu, precum și oamenii de afaceri au primit asigurări de la guvern că „bugetul deja este calculat la timp, conform normelor, dar pentru că el n-a trecut prin parlament, anul viitor, în primul trimestru, vom activa conform ¼ din bugetul actual. Aici este altă problemă, că noi nu ne-am apucat de reforma instituțională și instituțiile slabe nu pot rezista grupurilor de interese, și atunci, ca un compromis, anume în anul electoral se ia această decizie. Din mai multe rele se alege răul mai mic”, remarcă economistul.

Guvernul – sub presiuni electorale

Potrivit Tatianei Lariușin, bugetul pe 2015 n-a fost adoptat la timp pentru că au existat „presiuni majore din partea unor lobiști care pot să promoveze niște lucruri pentru interese electorale și ca să nu se întâmple acest lucru s-a luat o asemenea decizie. După cum știu eu este o decizie de consens și toate fracțiunile din legislativ tacit au acceptat”, a conchis expertul.

Surse din guvern au confirmat pentru TIMPUL că asupra executivului s-au exercitat presiuni și că „există un fel de îngrijorare că aprobarea unui proiect de lege a unui buget ar putea să nu aibă niciun rost în contextul în care un nou guvern va fi instalat”. O problemă a fost și „lipsa suportului în parlament”. Mai mult, guvernul a fost nevoit de trei ori să-și asume responsabilitatea pentru a putea adopta câteva pachete de legi, iar un proiect de buget bine ancorat în realitățile economice n-ar fi fost votat de un parlament care evident își dorește mai mult populism în campania electorală.

Amintim că Legea bugetului de stat pentru anul 2014 și Politica bugetar fiscală și vamală a fost aprobată la 23 decembrie 2013, după ce anterior proiectele au fost aprobate în termeni restrânși de către executiv. Mai mult, membrii Biroului Consiliului Național pentru Participare au acționat în judecată guvernul pentru încălcarea principiilor transparenței decizionale. Chemarea în judecată a fost trimisă după ce executivul a inclus pe ordinea de zi a ședinței din 27 noiembrie 2013 examinarea proiectului legii bugetului de stat pe anul 2014. Acest lucru a fost anunțat în seara zilei de 22 noiembrie fără ca proiectul de lege să fie făcut public sau consultat cu cetățenii. Ulterior la 27 noiembrie a fost aprobat de guvern, iar o lună mai târziu a fost adoptat în a treia lectură de parlament.

Ulterior, la 25 septembrie anul curent, guvernul, prin angajarea răspunderii politice, a aprobat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2014 din 23 decembrie 2013.

Articolul 39. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar

Dacă legea bugetară anuală nu este adoptată şi publicată până la 31 decembrie finanţarea cheltuielilor pentru anul curent se efectuează lunar în mărime de a douăsprezecea parte din suma cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar precedent.