Moscova, 2004. La o recepţie în cinstea Zilei Apărătorului Patriei, preşedintele Vladimir Putin toată noaptea s-a şuşotit într-un colţ cu şeful de atunci al FSB, Nikolai Patrusev. În dimineaţă următoare, Puitn l-a convocat pe premierul Mihail Kasianov şi i-a cerut să demisioneze.
Puţin ar fi aflat că premierul a fost implicat într-o conspiraţie organizată cu scopul sabotării alegerilor prezidenţiale. De asemenea, aşa cum i-a explicat Putin lui Kasianov, în conspiraţie era implicat şi cancelarul austriac Wolfgang Schuessel. Demisia lui Kasianov a fost anunţată în aceeaşi zi.
Despre acest lucru şi alte cazuri din viaţă politică a elitei ruseşti, povesteşte redactorul şef al postului de televiziune „Rain”, Mihail Zîgar în cartea să „Endspiel – die Metamorphosen des Wladimir Putin” („Sfârşitul jocului: metamorfoza lui Vladimir Putin”), care a fost lansată marţi la Berlin.
„Putin nu are niciun plan”
La baza cărţii sunt numeroase interviuri personale cu persoane care, în ultimii 15 ani, au făcut parte din cercul interior al lui Vladimir Putin.
Ascensiunea lui Putin la statutul de lider autoritar, autorul o descrie că pe un lanţ de accidente şi dezamăgiri ale lui Putin. Punctul sau de vedere se opune atât modului în care Puitn este descris de presă occidentală, care îl face pe acesta păpuşar viclean, până la strălucitoarea şi sinceră laudă a mass-mediei de stat din Rusia.
„Putin nu este un strateg, el nu are vreun plan,” – subliniază Zîgar.
Puţin este asemenea unui actor care caută recunoaşterea. Autorul povesteşte cum, la începutul primului sau mandat, preşedintele rus încearcă să-i seducă pe politicienii occidentali. Pentru premierul britanic Tony Blair a aranjat un spectacol de lux la opera rusă, iar pe omologul sau american George W. Bush a încercat să-l atingă la suflet cu povestea cruciuliţei sale. În cadrul întrevederii cu Bush, Putin a povestit cum cruciuliţa să a fost singurul obiect care a supravieţuit incendiului de la dacha (vila) lui de lângă St. Petersburg.
„Isteria şi paranoia”
Autorul susţine că Putin a transmis în mod repetat conducerii NATO mesajul că Rusia doreşte să adere la Alianţa. Preşedintele rus aştepta o invitaţie specială, ceea ce ar fi oferit un avantaj Rusiei în faţă altor candidaţi la aderare. Dar invitaţia nu a mai venit.
„A fost o lovitură grea pentru Putin – a spus la prezentarea cărţii Zîgar. Şi, în opinia mea, a fost o greşeală gravă a NATO”.
Din acel moment a început transformarea lui Putin, care a început să se răzbune pe cei care l-au respins, a declarat jurnalistul. Autorul cărţii este departe de a găsi scuze elitelor ruse. Mai mult decât atât, el vrea să arate cum autorităţile ruse au ajuns să îmbrăţişeze viziunea agresivă despre lume, care în final a dus la războiul din estul Ucrainei şi la acţiunea militară rusă în Siria.
„Majoritatea germanilor care cred că îl înţeleg pe Putin, ar fi surprinşi de isteria şi paranoia care domină în Rusia,” – spune Zîgar.
În centrul cărţii sale este descrisă în detaliu transformarea preşedintelui rus din politicianul liberal şi pro-occidental de la începutul anilor 2000 în liderului autoritar de astăzi: din „Putin Lionheart” în „Putin cel Groaznoic şi Sfânt”.
Zîgar nu l-a intervievat pe Puţin, dar a vorbit cu 19 figuri-cheie din anturajul preşedintelui rus. Printre acestea – ideologul-şef, Vladislav Surkov, premierul Dmitri Medvedev, adversarii Alexei Navalnîi şi fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili.
„Cetatea asediată”
Constatările la care ajunge autorul „Endspiel” sunt mai degrabă pesimiste. În ochii lui Putin şi apropiaţilor săi, Rusia este o „cetate asediată”, scrie Zîgar. Această logică explică începutul operaţiunii militare a Rusiei în Siria, care este văzută că un sprijin pentru preşedintele Siriei, Bashar Assad, în lupta cu opoziţia.rachetă Kalibr
Assad speră în susţinerea lui Putin încă din 2008, după scurtă campanie militară a Rusiei în pro-occidentală Georgie, spune Zîgar, care a reuşit să-l intervieveze pe liderul sirian. „Acum, aceste speranţe au fost îndeplinite”, – spune autorul.
El crede că frăţia de arme dintre Putin şi Assad se bazează pe credinţă lor comună că orice concesie făcută Occidentului va duce la prăbuşirea lor. Orice protest al populaţiei, în acest caz, este văzut că o agresiune orchestrată de Occident, explică Mihail Zîgar.
Şi dacă cineva în Rusia va încerca vreodată să conteste puterea lui Putin, acesta nu va acţiona că ex-preşedintele Hosni Mubarak sau fostul lider ucrainean Viktor Ianukovici. În această situaţie, „Putin se va comportă că Assad”, crede jurnalistul rus.
sursa: paginaderusia.ro
