Prin urmare, specialiștii în domeniu susțin că situaţia respectivă reprezintă un semnal alarmant și demonstrează necesitatea întreprinderii unor acţiuni urgente și eficiente în scopul conservării, protejării și restabilirii ecosistemelor și, în special, a speciilor de plante și animale ameninţate cu dispariţia.

În prima ediţie a „Cărţii Roșii”, apărută în 1976, erau incluse puțin peste 50 de specii de plante și animale pe cale de dispariţie. În cea de-a doua ediţie, apărută în 2001, au fost incluse 126 de specii de plante şi 116 specii de animale. În ultima actualizare a cărții numărul de specii a ajuns la 208 plante și 219 animale.

În conformitate cu legea cu privire la Cartea Roșie, odată la 10 ani, autoritatea centrală abilitată să protejeze resursele naturale, este obligată să revadă, să editeze și să distribuie această lucrare.

Omul – principala cauză a dispariției animalelor și plantelor

Lilia Eladii, consultant în secția arii protejate, biodiversitate și biosecuritate, din cadrul Ministerului Mediului, susține că în ultimii 10 ani s-a lucrat intensiv asupra studierii speciilor și stabilirii criteriilor de raritate. „Ediția a treia eu aș numi-o cartea tristeții. De vină este în primul rând omul. Braconajul și distrugerea habitatului unor specii a făcut ca mai multe plante și animale din țara noastră să ajungă pe cale de dispariție”, se arată convinsă specialista.

În această lucrare fiecare exemplar are și câte o fotografie reprezentativă și nu mai sunt desene, cum s-a făcut în edițiile anterioare. Peste 80 la sută din poze au fost realizate chiar de autorii cărții. Totuși fotografiile cu anumite specii greu de găsit au fost procurate de la specialiștii de peste hotare.

Pentru a include o specie în Cartea Roșie există mai multe temeiuri. Legea spune că specialiștii trebuie să stabilească faptul că s-a redus numărul de exemplare și totodată trebuie să se constate arealul lor de răspândire. „Există o metodologie de cercetare. Se identifică 150 de puncte de colectare a biocenozelor naturale de pe teritoriul țării. Pe lângă aceasta există o listă operațională de stat cu toate speciile rare. Există o formulă specială care stabilește efectivul numeric al fiecărei specii. La fel dacă specia este protejată pe continentul european, automat ea este protejată și la noi”, a mai menționat Eladii.

„Se distruge veriga lanțului trofic”

Datele arată că pe teritoriul R. Moldova sunt aproximativ 15 mii de specii de insecte, dintre care 80 sunt incluse în Cartea Roșie. Totodată în Europa sunt înregistrate oficial circa 54 de mii de specii, dintre care 3059 de specii sunt incluse în lista roșie a Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii și diferite convenții Europene. Dintre acestea, 37 se întâlnesc atât la noi, cât și pe întreg spațiul european. La capitolul insecte, dacă în ediția a doua a cărții erau 34 de specii, în ultima ediție numărul acestora s-a dublat.

Elena Baban, doctor și șefa laboratorului entomologie al Institutului de Zoologie din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, spune că motivul majorării speciilor de insecte rare este în primul rând exploatarea excesivă a terenurilor agricole și distrugerea habitatului forestier. „Pe lângă aceasta insectele sunt distruse odată cu poluarea apelor și a solului. Cositul ilicit tot contribuie la micșorarea numărului de insecte. Un alt pericol îl prezintă desțelenirea stepelor, care reprezintă un habitat foarte important pentru diferite insecte polenizatoare, cum sunt albinele sălbatice sau bondarii. Efectivul lor numeric s-a redus drastic în ultima perioadă. Un alt factor, benefic pentru oameni, dar letal pentru anumite insecte, este curățarea pădurilor bătrâne. Sunt specii care se hrănesc cu materie lemnoasă semidescompusă, iar dacă nu au hrană acestea dispar”, comunică șefa laboratorului de entomologie.

Se cunoaște că insectele constituie o verigă importantă în lanțul trofic pentru diferite specii de păsări. „Dacă se distrug scorburile, se micșorează și numărul păsărilor. În ediția a treia a Cărții Roșii a fost inclusă chiar și ciocănitoarea. Prin urmare, dacă se distruge habitatul insectelor, au de suferit și multe păsări, pentru care acestea constituie principala lor hrană. Drept rezultat se distruge veriga lanțului trofic”, mai adaugă Baban.

Cum o specie poate fi exclusă din Cartea Roșie

Pe lângă faptul că odată cu fiecare ediție a cărții apar noi și noi specii de plante și animale, acestea pot fi și excluse. Într-un regulament elaborat în acest sens aflăm că o parte din specii care erau în ediția II nu le mai regăsim în cea de-a treia ediție. Dacă specia n-a fost identificată pe teritoriul țării 30-50 de ani, atunci ea poate fi considerată drept specie dispărută și nu se mai poate afla în rândul celor rare. Totodată dacă animalul sau planta și-a mărit efectivul său numeric, atunci specia la fel este exclusă din următoarea ediție.

În ultima carte au fost excluse în total opt specii de animale, dintre care trei tipuri de insecte. De cealaltă parte, numărul speciilor introduse este de 112.

„Nu trebuie să ajungă pe mâna braconierilor”

În Cartea Roşie sunt incluse specii de plante cum ar fi ghioceii, creasta cocoşului, feriga palustră, iarba ciutei, stevia turcească, arinul negru şi alb, nufărul alb, bujorul de pădure etc. Printre speciile rare din faună se numără peştii precum lostriţa şi nisetrul, păsări precum egreta mare, pelicanul comun şi cel creţ, lebăda cucuiată şi cea cântătoare, iar printre animale popândăul, jderul, nurca, dihorul, pisica sălbatică etc.
Legea cu privire la Cartea Roșie prevede o strategie pentru păstrarea biodiversității. Această lucrare permite institutelor cu profil științific să elaboreze niște planuri și recomandări pentru protecția speciilor menționate. Atunci când se știe arealul lor de răspândire se poate reduce intervenția omului în aceste habitate. „Cartea respectivă nu trebuie să ajungă pe mâna braconierilor. Dacă aceștia vor ști locul unde se află anumite specii rare, nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar putea întâmpla. Din fericire paginile cu arealul de răspândire nu pot fi găsite pe internet”, a ținut să puncteze Lilia Eladii, reprezentanta Ministerului Mediului.

În ediţia a treia a Cărții Roșii au fost adăugate 75 de specii de plante, care anterior nu se considerau rare, însă acum se află în pericol de dispariţie. De asemenea, actuala publicaţie are capitole noi, în care sunt incluse specii rare de alge şi ciuperci.

Cartea Roșie, ediția a treia, a apărut anul trecut. Aceasta este bilingvă – în română şi engleză. Editarea volumului a fost posibilă din sursele Fondului Ecologic. Lucrarea urmează să fie editată în 3000 de exemplare și va fi distribuită la reprezentanții autorităților publice centrale și la biblioteci.