Autoritățile de la Chișinău au înmânat, pe 18 mai, ambasadorului desemnat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, o notă de protest după ce o presupusă dronă rusească a traversat nestingherit spațiul aerian al R. Moldova timp de aproape o oră. Incidentul a readus în atenție întrebările legate de capacitatea țării de a-și proteja spațiul aerian și de mijloacele anti-dronă aflate în dotarea armatei moldovene.
Potrivit Ministerului Apărării, drona a pătruns în spațiul aerian al R. Moldova pe 13 mai, după un atac masiv al Federației Ruse asupra Ucrainei. Aparatul de zbor a fost monitorizat de Serviciul Operații Aeriene al Armatei Naționale, după ce a intrat din direcția Moghiliov-Podolsk și a survolat mai multe regiuni ale țării, inclusiv municipiul Bălți, Ungheni și Lăpușna, dispărând ulterior de pe radar în zona Giurgiulești.
Imagini video publicate pe rețelele de socializare arătau un aparat care semăna cu o dronă de tip Geran, versiunea rusească a dronei iraniene Shahed, utilizată frecvent de armata rusă în atacurile asupra Ucrainei.
În reacția oficială transmisă Moscovei, Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept „o încălcare gravă și inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale” a țării.
Legea securității spațiului aerian, actualizată în 2025, prevede că dronele care pătrund ilegal în spațiul aerian național pot fi neutralizate sau chiar distruse. Totuși, măsura este considerată „ultima soluție posibilă”, aplicată în funcție de riscurile și amenințările identificate.
Potrivit legislației, responsabilitatea principală pentru securitatea spațiului aerian revine Ministerului Apărării, prin intermediul Forțelor Aeriene. În anumite situații pot interveni și structurile Poliției de Frontieră, în special atunci când este constatată traversarea ilegală a frontierei de stat de către drone.
Expertul în securitate și fostul secretar general de stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja, a explicat că deciziile privind eventuale intervenții sunt luate în interiorul structurilor militare, însă pot exista consultări inclusiv la nivel politic superior, cu președintele țării în calitate de comandant suprem al forțelor armate.
La rândul său, fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, afirmă că R. Moldova dispune de cadrul legal necesar, însă problema reală rămâne lipsa capacităților tehnice suficiente pentru neutralizarea dronelor.
„Cadru legal avem, dar, cu regret, nu prea avem cu ce le doborî”, a declarat Marinuța.
În ultimii ani, autoritățile de la Chișinău au început însă să investească în modernizarea sistemelor de apărare aeriană, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene. Ministerul Apărării a anunțat recent că un al doilea radar pentru monitorizarea spațiului aerian, achiziționat cu sprijin european, va deveni operațional până în luna iulie.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Uniunea Europeană a oferit R. Moldova sprijin militar de aproape 200 de milioane de euro prin Mecanismul European pentru Pace, fonduri destinate modernizării armatei și consolidării apărării antiaeriene.
Potrivit Ministerului Apărării, R. Moldova a achiziționat deja sisteme antiaeriene MR-2 Viktor și puști electromagnetice EDM4S, utilizate pentru detectarea și neutralizarea dronelor. De asemenea, și Poliția de Frontieră a primit în 2024 un lot de arme anti-dronă.
Cu toate acestea, specialiștii spun că eficiența acestor sisteme poate fi demonstrată doar prin intervenții reale.
„Vom putea spune că Armata Națională este capabilă să dea jos drone atunci când va doborî măcar una. Până atunci nu putem să ne pronunțăm referitor la capabilitățile armatei în acest sens”, a declarat Radu Burduja.
În paralel, Guvernul a aprobat în 2025 o nouă Strategie Militară pentru următorii zece ani, care prevede modernizarea completă a Forțelor Armate și integrarea R. Moldova în arhitectura europeană de securitate și apărare. Documentul include și crearea unor structuri moderne de forțe aeriene pentru protejarea spațiului aerian național.
