Drept urmare, în Țara Soarelui Răsare, la mii kilometri distanță, Spania are o imagine caldă, frumoasă, în pofida problemelor pe care le întâmpină în acești ani de criză financiară. Ce imagine are, însă, R. Moldova, și aici nu mă refer în Japonia, ci în țările europene, în condițiile în care, în presa din afară, țara noastră este catalogată drept una dintre cele mai sărace țări din Europa? Și, deși jurnaliștii publicațiilor „The Economist”, „The Guardian, „Financial Times”, „Euobserver”, iar lista ar putea continua, schițează tabloul economic și social al țării noastre în baza informațiilor oficiale, ce arată nivelul de trai al moldovenilor, gradul de corupție, salarii mici, lucrul acesta începe să supere tot mai mult și cere acțiuni din partea noastră.
Este o imagine negativă, dureroasă chiar, ce ar trebui reparată și re-construită, în special pentru că nu ne avantajează în contextul apropierii noastre de Uniunea Europeană. Așadar, R. Moldova, iar aici mă refer atât la autorități, cât și oameni, are dreptul nativ să îngusteze diferența dintre identitatea adevărată și imaginea percepută în întreaga lume. Iar până la eradicarea sărăciei definitive, corupției, pentru care ar trebui să mai treacă multe generații, noi am putea lucra la identitatea noastră și la crearea unui brand de țară sau, altfel spus, să ne poziționăm pe o treaptă mai sus, în pofida problemelor cu care ne confruntăm.
Poziționarea țării ar însemna diferențierea în comparație cu celelalte state din blocul post-sovietic. Lucru firesc, alegerea și construcția unei strategii de poziționare este o operațiune dificilă, deoarece trebuie îndeplinite mai multe condiții în același timp, iar aceste condiții sunt uneori dureroase pentru oameni.
Pentru început, R. Moldova trebuie să cunoască bine unde se află, ce identitate are, problemele sale și capitolele la care este vulnerabilă. Poate ar fi cazul să arătăm mai puțin cu degetul unul la altul și să începem să muncim corect și în aceeași direcție, astfel încât să prăbușim imaginile negative despre țara noastră și să construim o identitate unitară, frumoasă, așa cum îi stă bine unei țări tinere, abia trecută de 20 de ani.
