Din contra, contribuția financiară a diasporei la bunăstarea membrilor familiilor, rămași acasă, este apreciată și de către populație, și de către reprezentanţii statului.
Cred că astăzi a venit timpul unor decizii majore în domeniul colaborării dintre statul R. Moldova şi diaspora sa. Diaspora de astăzi nu mai este cea de altădată. Astăzi, asociațiile diasporei își identifică liderii, colaborează intens, fac schimb de experiență, participă la consolidarea comunităților din diferite țări și contribuie în măsura posibilităților la identificarea unor politici de dezvoltare durabilă a R. Moldova. Rolul diasporei nu mai este neglijabil!
Delegaţii la Congresul V al Diasporei, din octombrie 2012, şi-au stabilit priorităţile în Rezoluţia votată în unanimitate. Consiliul Coordonator al Diasporei, format din 46 de persoane, a reuşit să adopte un regulament intern, un cod mass-media şi să lanseze un plan de activitate.
Crearea Biroului pentru relaţiile cu diaspora constituie un pas înainte în stabilirea relaţiilor dintre statul R. Moldova şi diaspora. Directorul BRD, Victor Lutenco, încearcă să pună pe picioare o structură nouă ce are o sarcina dificilă de a armoniza nu numai relaţiile statului cu diaspora, ci şi relaţiile dintre diferite structuri statale care au tangenţe directe cu diaspora în activitatea lor. Sarcina e cu atât mai dificilă, cu cât cooperarea dintre componentele AIE trece printr-o perioadă de criză.
Relaţiile BRD-CCD se află încă în faza lor de formare. Nu există încă o înţelegere comună a raportului dintre aceste două entităţi. CCD, ca şi BRD, este format prin hotărâre de guvern. Preşedintele CCD este primul ministru. Cei 46 de membri ai CCD, totuşi, nu au contact direct cu preşedintele CCD, colaborarea cu guvernul realizându-se doar prin şeful BRD.
Dat fiind faptul că nu există un regulament al BRD care ar conţine prevederi clare privind relaţia sa cu CCD, astăzi nu se ştie în ce măsură planul de lucru adoptat în 2013 de către asociaţiile din CCD intră în vizorul funcţionarilor de la BRD. Mai trebuie să aşteptăm până se va clarifica componenţa BRD. Sperăm că angajările la BRD vor fi operate în condiţii de transparenţă, aşa cum s-a cerut la congres în 2012, în baza competenţelor profesionale şi nu în baza unor criterii politice. Chiar dacă scepticismul se face tot mai simţit în rândul liderilor diasporei, ca urmare a situaţiei din AIE, mai e loc pentru bine.
Totuşi, contribuţia diasporei, oricât de deschisă spre colaborare și progres ar fi ea, nu va fi valorificată fără o atitudine adecvată a guvernării faţă de angajamentele luate anterior.
Respectul pentru diaspora trebuie să fie arătat întâi și întâi prin respectul față de cetățeanul de rând, oriunde s-ar afla el. Cei plecați ar reveni, ar investi și s-ar implica activ în procesul de dezvoltare durabilă dacă ar simți că lucrurile în R. Moldova se schimbă în bine. Dacă vor vedea cu ochii lor că lupta cu corupția dă roade. Dacă se vor convinge pe propria experiență că reforma judiciară nu bate pasul pe loc. Dacă vor vedea că integrarea europeană a trecut din faza frazeologiei în cea a acțiunilor concrete și a reformelor reale.
Dacă adevărul istoric al identității noastre românești va fi pronunțat fără frică și fără teama pentru viitorul R. Moldova, iar Limba Română își va ocupa locul binemeritat în Constituție şi în viaţa de fiecare zi, aceasta fiind o condiţie sine qua non a progresului nostru.
Ar fi trist să vedem că R. Moldova se îndepărtează tot mai mult de scopul frumos al integrării europene, iar Diaspora – tot mai mult de R. Moldova.
Ala Mândâcanu,
purtător de cuvânt,
Consiliul Coordonator al Diasporei
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
