Cetățenii cu drept de vot ai Letoniei au respins într-un referendum, cu o diferență zdrobitoare, propunerea ca rusa să devină a doua limbă oficială a țării. Aproximativ 75% din cei care au votat s-au pronunțat împotriva propunerii, informează BBC News. Referendumul a fost inițiat de o mișcare a vorbitorilor de limba rusă, care alcătuiesc aproximativ o treime din populația republicii baltice. Reprezentanții acestei minorități se plâng de discriminare, dar mulți dintre etnicii letoni se tem că e o încercare de a limita independența țării. „Cred ca în ultimii 20 de ani rezidenții ruși din Letonia au fost umiliți de autorități prin neîntrerupte încercări fie de a-i asimila, fie de a-i face cetățeni de mâna a doua”, a declarat Vladimir Linderman, președinte al mișcării Limba Maternă. Cunoașterea limbii letone era o condiție pentru a dobândi cetățenia Letoniei după ce țara și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică. Totuși, 300.000 de vorbitori de rusă au refuzat să se supună condițiilor, astfel încât nu au cetățenie, nu pot vota sau deține funcții publice.
Duminică, 19 Februarie 2012, ora 10:41
Majoritatea rușilor regretă dispariția URSS, însă doar o minoritate și-ar dori refacerea ei.
Mai mult de jumătate dintre ruși – în jur de 55% – regretă destrămarea URSS la sfârșitul anului 1991, dar numai 15% și-ar dori reconstituirea Uniunii Sovietice, potrivit unui sondaj al Institutului independent Levada, ale cărui rezultate au fost date publicității marți. Doar 30% dintre ruși nu regretă dispariția Uniunii Sovietice, mai relevă acest studiu realizat la sfârșitul lunii noiembrie, pe un eșantion de 1.593 de persoane din 127 de localități ruse, transmite AFP. Cu toate acestea, majoritatea covârșitoare a persoanelor chestionate nu și-ar dori reîntoarcerea în URSS. Aproximativ un sfert dintre ruși (26%) s-au pronunțat pentru o uniune „mai strânsă” între fostele republici sovietice, iar 19% și-ar dori nașterea unui echivalent al Uniunii Europene în această regiune. URSS (1922-1991) a grupat 15 republici socialiste sovietice, astăzi state independente; 11 dintre ele fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI), o organizație regională, fără puteri reale, cu excepția celor trei republici baltice (Estonia, Letonia și Lituania) și a Georgiei.
Doar două formațiuni ale minorității ruse din Letonia, țară aflată în plină criză economică, au înregistrat un scor de două ori mai mare decât anunțau sondajele. Conform sondajelor la ieșirea de la urne efectuate pentru televiziunea publică LTV și agenția BNS, formațiunea de opoziție de stânga Centrul Armonia, coaliție de partide reprezentând în special minoritatea rusă, a obținut 20% dintre voturi, adică de două ori mai mult decât scorul anunțat de sondaje înainte de scrutin. Sondajul efectuat pentru cotidianul Diena și agenția Leta îi acorda 17% dintre voturi, informează Romandie. Formațiunea „Pentru drepturile omului în Letonia unită” a obținut și ea, conform sondajelor, 13% dintre voturi. Dacă aceste rezultate se vor confirma oficial duminică, unul dintre cele opt locuri de europarlamentar ale Letoniei i-ar reveni unuia dintre liderii Centrului Armonia, Alfreds Rubiks. Rubiks a fost înainte de căderea Uniunii Sovietice în 1991, primul secretar al partidului comunist din țară și apoi condamnat la câțiva ani de închisoare pentru tentativă de răsturnare a noului guvern democratic ales. Acum, el este președintele Partidului Socialist. El s-ar putea întâlni în Parlamentul European cu adversarul său istoric, Ivars Godmanis, artizanul independenței letone, a cărui formațiune a obținut între 8% și 12% dintre voturi. Formațiunile lui Rubiks și Godmanis au preluat controlul asupra Primăriei capitalei, după alegerile municipale.
