În primă fază, aceasta va fi folosită doar de angajaţii băncii şi la tranzacţiile inter-sucursale. Va putea fi folosită la tranzacţii standard, precum cumpărături sau transfer de bani între persoane, la costuri mult mai mici în comparaţie cu folosirea cardurilor de credit.
Userii vor trebui să-şi creeze portofele electronice pentru a putea folosi moneda, iar MUFG va fi procesată de tranzacţiile interne. Mitsubishi UFJ Financial au testat prima oară folosirea monedei în 2016, colaborând anul trecut şi cu exchange-ul GDAX, condus de Coinbase.
Băncile, care au fost sceptice la început în privinţa criptomonedelor, acum se îndreaptă din ce în ce mai mult spre acţiunea de a-şi crea propria monedă sau spre adoptarea tehnologiei în unele tranzacţii. De exemplu, 6 bănci (printre care şi MUFG) s-au alăturat consorţiului UBS Bank’s Utility Settlement Coin (USC) anul trecut.
Mişcarea celor de la MUFG este o dezvoltare aşteptată ca urmare a poziţiei guvernului japonez de a introduce criptomonedele în folosinţa la scară largă. Potrivit raportuluid de anul trecut, Mizuho Financial Group conduce un consorţiu de bănci care are ca scop dezvoltarea unei monede cunoscută sub numele de J-coin, iar termenul-limită de lansare la scară largă ar fi Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020.
Investitorii japonezi şi exchange-urile au jucat un rol foarte important în saltul preţurilor criptomonedelor. Împreună cu Coreea de Sud, Japonia deţine cel mai mare volum de tranzacţionare al bitcoin şi Ethereum.
Consorţii de bănci din cele două ţări colaborează de asemenea în testarea transferurilor de bani prin sistemul blockchain al Ripple.
Sursa: Businessmagazin.ro
