Majoritatea bananelor sunt produse pentru export în tãrile în curs de dezvoltare din America Latinã, unde fiecare ciorchine de banane verzi contribuie la prosperitatea economiei locale. La fel și în regiunile din Africa Centrala și de Est, unde jumătate din suprafața agricolã este dedicatã cultivării acestui fruct.

Povestea bananei a început cu douã mii de ani în urmã și nu este una lipsitã de drame. Producția bananei comerciale a demarat în zorii secolului al XIX –lea cu soiul numit Gros Michel, o varietate mai dulce și mai delicata în comparație cu soiul Cavendish, care deține în prezent monopolul.

Culturile de banane nu se înființează prin însămânțare, ci prin despărțirea tufelor, ceea ce permite propagarea acelorași caracteristici genetice vreme de zeci de ani. Tocmai aceasta lipsã a diversității genetice a permis propagarea acelorași tipuri de vulnerabilități în toate suprafețele cultivate și a condus la extincția soiului Gros Michel, în anul 1940, când producția globala a fost devastatã de o infecție fungica numita boala Panama sau Fusarium oxysporum.

Fermierii au fost nevoiți să arda plantele și să își mute producția pe alte terenuri. Dispariția soiului Gros Michel a permis răspândirea actualului soi Cavendish, varietate puțin cunoscutã la acea vreme, dar care avea un avantaj esențial raportat la Gros Michel: rezistentã la boala Panama. Iată însă, că după șase decenii de supremație, Cavendish este sortit să aibă aceeași soarta ca predecesorul sau. De data aceasta pericolul extincției vine de la o noua tulpina a bolii Panama, numita TR4.

Daca până în 2019 ciuperca a avut erupții izolate în tari din sud-estul Asiei, în vara anului trecut virusul a traversat continentele și a ajuns în Australia, Africa și în cele din urma în tarile din America Latina, unde a fost decretatã stare de criza națională.

Lecția pe care trebuie să o învățam

Ravagiile pe care TR4 le-a produs în culturile globale, asociate riscurilor la adresa securității alimentare ne învață o lecție importanta referitoare la practica monoculturilor. După cum au descoperit producătorii de banane, cultivarea unui singur soi de cultura permite bolilor și dăunătorilor să puna în pericol un întreg sistem global.

Salvarea bananei

Daca omenirea își va dori să se bucure în continuare de gustul bananei, vă trebui să apeleze la știință. Cercetătorii vor avea avea nevoie de multa ingenizoitate pentru a redirecționa încă o data cursul acestui fruct. Am putea fi nevoiți să ne luam adio de la popularul soi Cavendish și să îmbrățișam noile tehnici de editare genetica, care pot contribui la producerea unor recolte mai sigure și mai consistente, care să răspundă nevoilor creșterii populației.