Modificarea Legii fundamentale a declanşat o avalanşă de tensiuni şi acţiuni ale forţelor prezente în societatea românească. Manifestările uneori extremiste ale etnicilor maghiari din România trebuie puse în directă legătură cu revizuirea Constituţiei, un clasic joc în politică de-a poliţistul bun şi poliţistul rău. Pe de o parte, sunt înaintate solicitări mai mult sau mai puţin rezonabile, pe de alta, se stârnesc valuri mediatice pe mai vechea temere a separatismului. Şi aceasta este doar una din problemele şi campaniile publice declanşate de proiectul de revizuire a Constituţiei României.
Urmând orbeşte modelele occidentale nu tocmai inspirate, a fost declanşată o altă campanie care are ca adevărată ţintă legiferarea căsătoriilor homosexuale. Mai multe evenimente şi polemici publice au fost instrumentate în această direcţie, fără să se ţină seamă de percepţia publică a acestei cauze: există grupări care doresc legiferarea căsătoriilor homosexuale şi gata. Nici Biserica Ortodoxă Română nu a rămas în afara discuţiilor şi au apărut poziţii publice ale unor înalţi ierarhi care promovează ideea acordării unor locuri de senatori de drept pentru episcopi, conform modelului interbelic. Schimbarea organizării administrative a României, aşa-numita regionalizare afectează instituţii şi structuri paralele cu administraţia oficială, ceea ce stârneşte periodic adevărate furtuni mediatice. În paralel, după foarte mulţi ani de linişte în mediul universitar, unii studenţi din România încearcă o revitalizare a mişcărilor studenţeşti, imitând modele importate de aiurea (boală românească veche!). Nu îndrăznesc să mă pronunţ asupra acestor chestiuni în detaliu, doar constat vânzoleala stârnită în societate de proiectul de revizuire a Constituţiei.
Cum este vorba de România, nu se putea să lipsească tocmai Basarabia. Aşa au apărut câteva idei privind unele articole cu privire la Basarabia ce ar trebui introduse în Constituţia României. În primul rând, trebuie spus că România a cedat părţi din suveranitatea sa prin aderarea la Uniunea Europeană – asta face parte din joc şi cedarea de suveranitate a fost o chestiune îndelung discutată înainte de aderare. Iar aderarea la Uniunea Europeană beneficia de sprijin de peste 80% în toate sondajele dinainte de 2007. Modificările constituţionale din România trebuie să respecte tratatele europene şi internaţionale, sunt supuse observaţiilor din partea Comisiei de la Veneţia. Chestiunea cetăţeniei române este tratată în actuala Constituţie în articolul 5, care spune că aceasta se dobândeşte conform unei legi dedicate, iar cei care s-au născut cu cetăţenia română nu o pot pierde. Formularea actuală a trecut mai multe teste ale presiunilor internaţionale în ultimii 20 de ani. În al doilea rând, acordarea cetăţeniei române printr-un amendament la Constituţia României care presupune ca toţi cetăţenii R. Moldova să devină automat şi cetăţeni ai României este extrem de naivă. Consiliul legislativ al Parlamentului de la Bucureşti va desfiinţa argumentat această idee. Doar că între timp „ameninţarea” acestui amendament a făcut valuri în presa rusă, unde a apărut şi ideea ca toţi foştii cetăţeni ai Uniunii Sovietice să primească automat cetăţenia Federaţiei Ruse. C-aşa e în tenis…
