Practic până în anul 2010 săpături arheologice preventive și de salvare a patrimoniului arheologic în R. Moldova nu au avut loc și din acest motiv foarte multe materiale de valoare au fost pierdute. 

În perioada Uniunii Sovietice

Acum un an a fost creată Agenția Națională Arheologică care are ca scop protejarea și valorificarea patrimoniului național. Potrivit directorului acesteia, Vlad Vornic, cercetările arheologice din anii 50-60 erau făcute de către arheologi originari fie din Moscova, fie din Sankt-Petersburg. „Au fost cazuri când au dispărut unele materiale arheologice descoperite, însă marea lor majoritate au rămas la Chișinău și au completat colecțiile Muzeului de Arheologie și a celui de Istorie. De exemplu, despre un pahar de sticlă cu inscripție din perioada romană care a dispărut fără urmă, spuneau colegii mai în vârstă că a fost dusă la Moscova. Săpăturile atunci au fost făcute de arheologul moscovit Fiodorof. Însă cele mai multe piese arheologice au rămas și au completat colecțiile muzeelor de pe teritoriul Moldovei”, a menționat directorul Agenției Naționale de Arheologie.

20 de ani fără săpături arheologice

„În ultimii 20 de ani în domeniul protecției patrimoniului cultural, în general, și celui arheologic, în special, nu s-a făcut nimic, distrugându-se iremediabil sute de situri arheologice. Probleme sunt diverse în acest domeniu principalul fiind factorul antropic, mă refer la diverse lucrări de construcție și amenajare a teritoriului. În perioada sovietică când se făceau lucrări mari de construcții a drumurilor, de amenajare a terenurilor, fie de irigație se efectuau prospectări de teren și se identificau așezările arheologice care se cercetau pentru a preveni distrugerea lor. Cele mai reprezentative materiale arheologice din Muzeul Național de Istorie provin din acele săpături de salvare”, a declarat Vlad Vornic.

Muzeul Național de Istorie

Conform datelor oficiale, Muzeul Național de Istorie deține 18 206 obiecte de valoare arheologică provenite din săpături întâmplătoare și de salvare a patrimoniului arheologic național. Mai mult, muzeul cuprinde obiecte și materiale arheologice reprezentative pentru diverse perioade istorice, cele mai vechi datând din perioada Paleoliticului. Colecția muzeului este compusă din vase de lut și metal, arme și armuri, unelte de silex, os, cupru, bronz și fier. De asemenea, colecția cuprinde obiecte de uz casnic și podoabe din perioada antică și medievală, precum și obiecte de o valoare deosebită găsite la Giurgiulești care datează cu mil. V î. H. La muzeu se găsește o întreagă colecție de vase și figurine care aparțin culturii Cucuteni-Tripolie ce datează din mil. IV-III î. H. și colecția de arme și unelte de bronz din mil. III-II î. H. găsite la Lozova și Dancu. Tot aici putem vedea și podoabe de aur și argint care aparțin culturii scitice găsite la Nicolscoe, raionul Dubăsari, vase grecești de lut din sec. V î. H. și piese de armură și vase ceramice în stil zoomorf datate cu sec. II î. H.

Muzeul de Istorie și Etnografie din Florești

Pentru că întreg teritoriul Republicii Moldova este împânzit cu așezări arheologice, exponate arheologice pot fi găsite la mai multe muzee din centrele raionale. La Florești am găsit o întreagă colecție de vase și obiecte de uz casnic descoperite în anii 70 pe teritoriul raionului Florești de către grupul arheologic condus de Vsevolod Marchevici, arheolog și cercetător al neoliticului şi eneoliticului. „Colecția cuprinde vase, statuete și obiecte de uz casnic ce aparțin culturii Cucuteni-Tripolie care conform ultimilor cercetări științifice este una dintre cele mai vechi civilizații din Europa”, a declarat Ludmila Murafa, director al Muzeului de Istorie și Etnografie din Florești.

Descoperirile arheologice din 2013

Conform datelor oferite de directorul Agenției Naționale de Arheologie, Vlad Vornic, în prezent se fac săpături arheologice preventive menite să împiedice distrugerea patrimoniului arheologic. Specialiștii intervin acolo unde se fac construcții de amenajare a terenurilor. De cele mai dese ori aici se găsesc situri arheologice. Cele mai elocvente exemple le avem la Zamcioji unde acum un an au fost descoperite vestigii arheologice. În urma intervenției arheologilor s-a reușit recuperarea acelor vestigii de importanță excepțională pentru arheologia națională și cea europeană. S-au găsit o lopată în forma unei vâsle și o amenajare de lemn, la o adâncime de patru metri într-un mediu acvatic. Lemnul ca să se păstreze este nevoie de condiții tropice. Cu toate astea, în acel mediu mlăștinos ele s-au păstrat foarte bine.

De asemenea, pe traseul Sărăteni-Soroca se află mai multe situri arheologice, cum este cel de la Rogojeni unde au fost descoperite numeroase piese ceramice și unelte care vor îmbogăți colecțiile Muzeului Național de Istorie. Mai mult, acum două săptămâni, la o movilă funerară din satul Brânzenii Noi s-a făcut o descoperire deosebit de valoroasă: câteva morminte preistorice. Unul s-a dovedit a fi foarte spectaculos, deoarece era construit din lemn care s-a păstrat. Acest mormânt datează din mil. III î. H. Tot la Brânzenii Noi s-a mai găsit un mormânt cu inventar ceramic acoperit de o platformă de piatră din epoca bronzului care datează cu sfârșitul mil. II î. H.

Una dintre descoperirile marcante din acest an este cea de la Sagaidacul Nou. În contextul construcției drumului Sagaidacul Nou – Codreni, a fost făcută o prospectare de suprafață și s-a identificat o așezare arheologică din epoca romană și trei cuptoare de olărit. Acestea nu au putut fi conservate, însă au fost cercetate, a fost recuperat materialul arheologic și au fost înregistrate toate datele necesare pentru știință.
La Orheiul Vechi, cu prilejul construirii apeductului la Butuceni, s-au făcut cercetări preventive și au fost depistate numeroase complexe adâncite, vase, unelte și podoabe. O altă descoperire s-a făcut acum 2 săptămâni la Vorniceni, în grădina unui localnic. Aici au fost descoperite două cuptoare de olărit, secolul XIV, din perioada formării statului medieval Moldova. Aceste complexe de olărie urmează a fi conservate și transformate într-o valoare turistică, proprietarii terenului și-au dat acordul în acest caz.

Republica Moldova este o oază a așezărilor arheologice, pe acest teritoriu au existat civilizații din cele mai vechi timpuri și materialele arheologice găsite aici sunt cea mai bună dovadă a acestui fapt.