Clasa medie nu mai există în Republica Moldova. O familie de tineri nu are cum să-și cumpere un apartament

În ultimii ani, Republica Moldova a traversat o serie de crize economice, sociale și sanitare care au afectat profund structura societății. Una dintre consecințele cele mai grave este dispariția clasei de mijloc, care a fost întotdeauna considerată motorul stabilității și al dezvoltării democratice. Astăzi, majoritatea populației se confruntă cu un trai precar, iar tinerii nu au aproape nicio șansă să-și cumpere o locuință, indiferent de eforturile depuse.
Ce înseamnă clasa de mijloc și de ce a dispărut?
Clasa de mijloc reprezintă segmentul social care nu este nici foarte sărac, nici foarte bogat, ci dispune de venituri suficiente pentru a-și asigura un trai decent, acces la educație, sănătate și o anumită siguranță financiară. Această clasă include de obicei funcționari, profesioniști cu studii superioare, manageri de nivel mediu și mici antreprenori. În societățile dezvoltate, clasa de mijloc poate reprezenta până la 50-70% din populație, fiind baza democrației și a economiei de piață.
În Republica Moldova, situația este cu totul alta. După perioada post-independență, clasa de mijloc a rămas fragilă și puțin numeroasă. În anii 2000, aproximativ 20-25% din populație putea fi considerată parte a acestei clase. În prezent, doar 18% din gospodării se situează la pragul clasei de mijloc, iar percepția publică este că majoritatea populației trăiește sub acest prag. Barometrul Opiniei Publice arată că peste 85% din cetățeni se declară săraci—veniturile le ajung doar pentru strictul necesar sau chiar sub acest nivel. Doar 2-3% mai reușesc să-și permită unele bunuri mai scumpe, cu mari sacrificii.
Crizele care au decimat clasa de mijloc
Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai reduse rate de ocupare a forței de muncă din Europa Centrală și de Est, iar rata scăzută a șomajului ascunde un nivel extrem de redus de activitate și angajare. De asemenea, există un decalaj considerabil între ratele de ocupare ale bărbaților și femeilor, atât în mediul urban, cât și în cel rural.
Rata NEET (tineri care nu au un loc de muncă și nici nu urmează studii sau cursuri de formare) este semnificativ mai mare decât în Uniunea Europeană, ceea ce indică o problemă majoră legată de ocuparea forței de muncă și de incluziunea tinerilor pe piața muncii. Economia informală, care reprezintă o pătrime din economie, afectează negativ productivitatea, competitivitatea și veniturile publice, ducând la creșterea inegalităților și la scăderea resurselor pentru dezvoltare.
Crizele economice și de sănătate publică, creșterea prețurilor la energie și alimente, au făcut ca populația să fie extrem de vulnerabilă la șocurile externe. Ponderea populației sub pragul sărăciei a crescut de la 4,8% la 6,1% între 2018 și 2023, iar sărăcia absolută rămâne o problemă majoră.
Tinerii și accesul la locuințe
Salariul mediu lunar pe economie în Republica Moldova a crescut în 2024 la 13.700 de lei, iar salariul net este de aproximativ 10.970 de lei. O familie de patru persoane are însă nevoie de cel puțin 35.000 de lei lunar pentru a avea un trai decent, inclusiv posibilitatea de a procura un apartament pe parcursul a 30-35 de ani. Acest lucru este practic imposibil pentru majoritatea familiilor, mai ales pentru tineri.
Prețul mediu al unui apartament în Chișinău a atins un maxim istoric de 1.540 euro/m² în 2024, iar pentru un apartament de 60 de metri pătrați, costul ajunge la peste 90.000 de euro (aproximativ 1,7 milioane de lei). La un venit net de 10.970 de lei pe lună, chiar și cu ajutorul programelor de creditare precum „Prima Casă Plus”, accesul la o locuință rămâne un vis inaccesibil pentru majoritatea tinerilor.
Efectele asupra societății
Disparitia clasei de mijloc are consecințe profunde asupra societății moldovenești. Fără această clasă, economia nu mai este susținută de consum și investiții, mobilitatea socială scade, iar tinerii își pierd speranța că își pot construi un viitor în țară. Mulți aleg să emigreze, iar cei care rămân confruntă dificultăți în a-și asigura nevoile de bază.
Societatea devine polarizată: bogații devin mai bogați, săracii devin mai săraci, iar clasa de mijloc practic dispare. Economia este monopolizată și conectată direct la clasa politică, iar business-ul mic nu a avut șansa să se dezvolte, rămânând la marginea pieței.
Clasa de mijloc nu mai există în Republica Moldova ca forță majoră. Tinerii, chiar și cei cu studii superioare și un loc de muncă stabil, nu au nicio șansă să-și cumpere o locuință la veniturile actuale. Această situație afectează nu doar accesul la locuințe, ci și stabilitatea socială și economică a țării. Restaurarea clasei de mijloc ar necesita investiții consistente în educație, reforme economice și politici publice care să sprijine familiile și tinerii să-și construiască un viitor aici, acasă.
Uǎi pobedâ, capra râioasă cu coada pe sus ce reprezintă RM nu are nicio șansă și niciun viitor în formula actuală de „stat” suveran „multietnic” vorba unui neamț necontrazis de prîșidinta oaia sandu prezentǎ și radiantă când își mânca neamțul kktul. Dar voi vorbiți pobede verzi pe pereți dați-i înainte cu integrarea în UE, în nemurire, în absolut și în ce mai vreți voi, dar nu cumva, Doamne ferește, să ziceți ceva de Unirea cu România sau și mai rău să faceți pași concreți în direcția asta. Koorve ați fost, așa ați rămas, tot normal și bravo.
Voi ca stat suveran nu puteți supraviețui din două motive: economic și geografic. La cum merg crizele prin lume și prin Europa se pare că vestita voastră integrare o să fie trecută la și altele iar voi veți bălti într-o zonă gri dintre două lumi, două regimuri politice complet diferite și total separate.
Dacă ați fi stat funcțional ați avea: justiție, securitate și fundament național. Voi încă nu știți ce limbă vorghiți, până la fundament național e-o cale atât de lungă… Iar despre justiție sau securitate nu pot scrie nimic că mă apucă râsul. Mult succes tuturor cozilor de topor ce se simt maldavani.