CNN: Efectele blocării conductei Nord Stream 2 – cel mai puternic răspuns concret din partea Occidentului la criza din Ucraina

Proiectul a divizat politicienii, analiștii și europenii de ani de zile și a fost afectat de întârzieri, sancțiuni anterioare ale SUA și opoziție față de impactul său asupra crizei climatice.

Anunțul cancelarului german Olaf Scholz a fost cel mai puternic răspuns concret de până acum din partea Occidentului la acțiunea militară a Rusiei în estul Ucrainei, transmite CNN.

Dar pune Europa într-o poziție inconfortabilă – Rusia ar putea pur și simplu să închidă celelalte robinete de gaz care alimentează cea mai mare parte a continentului și să lase milioane de oameni în întuneric și frig.

Gazul natural este combustibilul care poate alimenta încălzitoare de apă, cuptoare și sobe. Germania primește deja gaz rusesc prin Nord Stream 1, o conductă similară care trece și pe sub Marea Baltică. Dar, pe măsură ce Rusia și-a intensificat acțiunea militară în Ucraina peste noapte, presiunea asupra Germaniei de a opri proiectul în fața sa a crescut.

Indiferent dacă Germania abandonează oficial Nord Stream 2 pe termen lung, acțiunile Rusiei în Ucraina fac proiectul mort din punct de vedere politic.

Temerile că Rusia vrea să folosească Nord Stream 2 ca armă geopolitică pentru a-și promova interesele – și dorințele expansioniste – în Europa se dovedesc acum a fi întemeiate. Dar încărcarea conductei cu gaz ar slăbi și mai mult poziția Europei. Chiar și înainte de decizia Germaniei, proiectul se confrunta deja cu probleme politice.

Noul guvern de coaliție al Germaniei are o prezență puternică a Verzilor, care s-au opus dependenței crescute de gazul natural, un combustibil fosil care acum contribuie la mai multe emisii de gaze cu efect de seră în UE decât cărbunele.

Nord Stream 2 urma să adauge 100 de milioane de tone de dioxid de carbon în atmosferă în fiecare an, inclusiv inevitabilele scurgeri de metan, un gaz cu efect de seră cu puterea de încălzire a planetei de peste 80 de ori mai mare decât CO2 pe termen scurt.

Acum, Europa – în special Germania – are ocazia să folosească acest moment pentru a se îndepărta nu doar de Nord Stream 2, ci și de dependența sa tot mai mare de gazele fosili. Germania este una dintre puținele țări dezvoltate care se opun energiei nucleare și este în proces de a-și închide centralele. Fără ele, a devenit foarte dependentă de gaz și va avea nevoie de o regândire radicală a strategiei pentru a accelera generarea de energie din surse regenerabile. Având în vedere preocupările de mediu legate de gestionarea deșeurilor radioactive pe care le aduce energia nucleară, rolul său în viitorul mix energetic în întreaga Europă are limitări.

O extindere rapidă a surselor regenerabile – solare, eoliene și hidroenergetice – oferă securitate atât în ceea ce privește protecția energetică, cât și a climei. Trecerea subvențiilor de la combustibilii fosili la sursele regenerabile ar fi un prim pas ușor. Pe termen scurt, Europa poate să caute gaze din alte țări – nu în cantități suficiente pentru a înlocui gazul din Rusia, destul cât să se poată descurca – și să facă față amenințării ruse imediate.

Amintim că, marți, 22 februarie, Germania a anunțat că va suspenda autorizația gazoductului Nord Stream 2, cancelarul Olaf Scholz declarând că procesul de certificare a acestuia nu poate continua date fiind ultimele acțiuni ale Rusiei asupra Ucrainei, menționează Reuters.

Anunțul făcut de către Olaf Scolz vine după ce acesta avertizase, luni, 21 februarie, că recunoașterea independenței regiunilor separatiste Lugansk și Donețk de către Moscova ar reprezenta „o denunțare unilaterală” a acordului de la Minsk.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a semnat, în seara zilei de luni, 21 februarie, decretul de recunoaştere a independenţei regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei. De asemenea, Putin a semnat acorduri de prietenie și cooperare cu liderii autoproclamați Denis Pușilin și Leonid Pasechnik, care prevăd că părțile lor „confirmă și respectă integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente” ale Rusiei.

Totodată, liderul Rusiei a ordonat armatei ruse „să menţină pacea” în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina cărora le-a recunoscut independenţa. Asta după ce, liderii autoproclamatelor Republici Populare Donețk și Lugansk, Denis Pușilin și Leonid Pasecinik, au cerut Rusiei luni, 21 februarie, să recunoască independența celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei. Ambii au înregistrat câte o adresare video în care și-au exprimat recunoștința pentru „asistența acordată” de Rusia locuitorilor din cele două regiuni și au sugerat Kremlinului să ia în considerație a posibilității încheierii unor „acorduri de prietenie și cooperare”.

La 22 februarie, Duma de Stat a Rusiei a ratificat acordurile de prietenie și cooperare între Rusia și cele două republici separatiste din Donbas, așa-zisele DNR și LNR, recunoscute „independente” de Vladimir Putin. Documentele au fost aprobate cu 400 de voturi pro.

Oficialii ucraineni au declarat că trupe rusești ar fi intrat deja pe teritoriul separatist în această seară și că localnicii din orașul Makiivka, condus de rebeli, au văzut ceea ce par a fi vehicule blindate rusești în mișcare.

O sursă care a vorbit sub protecția anonimatului a spus că „un convoi uriaș de transportoare blindate rusești și alte echipamente a călătorit timp de o oră și jumătate” și a fost văzut îndreptându-se spre nord, în regiunea Donețk.

Oficialii ucraineni spun că nu se poate spune dacă trupele aparțin armatei obișnuite ruse sau provin din unități separatiste controlate de ruși. Între timp, Putin a adresat, la 22 februarie, o solicitare Consiliului Federației cu privire la utilizarea forțelor armate în afara teritoriului Rusiei. La scurt timp după anunțul făcut de președinta Consiliului, Valentina Matvienko, solicitarea liderului de la Kremlin a fost aprobată. Acesta va decide personal numărul de formațiuni militare zonele de operațiune ale acestora și perioada de ședere în afara Rusiei, a declarat șeful comitetului constituțional din cadrul Consiliului, Andrei Klișas.

În seara zilei de 22 februarie, miniştrii de externe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene (UE) au convenit să impună sancţiuni împotriva a 27 de oficiali şi entităţi din Rusia, printre care bănci şi sectorul de apărare rus, precum să şi limiteze accesul Rusiei la pieţele de capital europene.

Totodată, președintele SUA, Joe Biden, a făcut declarații la acest subiect, menționând că „e începutul unei invazii rusești în Ucraina. E o încălcare flagrantă a dreptului internațional”.